Genul Sarcosporidia
-subfamilia Sarcosporinae
Toxoplasminae
-genuri: Toxoplasma
Besnoitia
Hammondia
Sarcosporidioza
-parazitoza sistemica, extraintestinala, produsa de sporozoare din genul Sarcosporidia
-la toate speciile de animale, inclusiv la om
-se caracterizeaza prin prezenta in musculatura a unor formatiuni macro si microchistice, de forma ovala,
alungita = sarcochisti
-gazda definitiva: carnivorele (inmultirea sexuata).
-gazde intermediare: toate animalele, inclusiv omul.
Bovine: Sarcocistis bovicanis ( prima e gazda intermediara, a doua e gazda definitiva)
S. bovifelis
S. bovihominis
Omul este gazda definitiva pentru S. bovihominis si S. bovisuis
Ovine: S. ovicanis
S. ovifelis
Caprine: S. capricanis
Suine: S. suicanis
S. suifelis
S. suihominis
Cabaline: S. equicanis
Gaina: S. horvathi
S. gallinarum
Iepure: S. leporum (salbatic)
S. cuniculi (domestic)
Caprioara: S. gracilis
Om: S. lindemani
La copii determina tulburari digestive foarte grave, dureri abdominale, greturi.
Ciclul evolutiv la sarcosporidii: schizogonie in gazda intermediara, gametogonie si sporogonie in gazda
definitiva.
Infestarea gazdei definitive se produce prin ingerarea muschilor care contin sarcochisti (= bradizoiti). In
intestin ei patrund in celulele epiteliale si se diferentiaza => macro si microgameti. Are loc schimbul de nuclei
rezultand zigotul, din care se formeaza oochistul. Oochistii de Sarcocistis sunt deja infestanti. Ei nu mai au
nevoie de timp in mediul exterior pentru a deveni infestanti.
In gazdele intermediare infestarea se realizeaza prin ingestia oochistilor care se sparg => sporocisti. Acestia
traverseaza peretele intestinal, ajung in endoteliile vasculare unde incepe inmultirea asexuata (schizogonica)
unde au loc doua generatii, a treia generatie se produce in limfocite => se localizeaza in musculatura,
formandu-se un chist. In chist merozoizii continua sa se multiplice prin endogenie => dimensiunile chistului
pot ajunge la 0,5-15 mm. Chistii contin elemente infestante care, ingerate de gazda, reiau ciclul.
Perioada prepatenta la carnivore (de la ingerare la primii oochisti) este de 7-14 zile. Perioada patenta (de
boala propriu-zisa) este de la o saptamana la cateva luni, timp in care cainele elimina oochisti infestanti.
Pentru gazdele intermediare poate dura 3-12 luni.
Epizootologic si epidemiologic sursa de infectie sunt gazdele definitive. Un rol important il au si artropodele
si mustele.
Contaminarea are loc pe cale bucala dar si transplacentara.
Patogenitatea:
-la om apar tulburari grave digestive, diaree
-la gazdele intermediare tulburarile difera in functie de stadiile de evolutie a sarcocistilor
Diagnosticul se stabileste la abator, la controlul carcaselor. La porci, pentru ca se face trichinoscopia,
diagnosticul e mai frecvent.
In infestarile experimentale cele mai patogene sunt:
S. bovicanis
S. ovicanis
S. suicanis
La vitei se observa: petesii, hipertrofie ganglionara, avort.
In infestarea naturala frecvent apare avort (maladia Dalmeny), necroza capatului de coada (“coada de
sobolan”).
La bovine perioada de incubatie este de 7-8 zile, se produce avort, tulburari digestive, nervoase (depresie si
paralizie). La vitei: anorexie, anemie, dupa 30 de zile cad in decubit, opistotomus, paralizii, moarte.
La oi: Sarcocistis ovicanis
-tulburari digestive, nervoase
-tendinta de mers in galop, sau mers ca de broasca cand paralizeaza trenul posterior.
-tremuraturi repetate si in crize
-unele oi pot lua pozitia de caine sezand
La porc: leziuni hemoragice (se multiplica in endoteliul capilar => leziunile sunt mai frecvente la nivel de
urechi si coada), avort.
Diagnostic: cand sunt microchisti se face diagnostic diferential intre trichineloza (chist in forma de lamaie +
larva in interior) si sarcocistoza (chist oval).
Diagnostic diferential: bruceloza, trichineloza, toxoplasmoza
Pentru animalele in viata se practica biopsia.
Toxoplasmoza
-boala foarte grava, foarte raspandita in lume, la toate speciile de mamifere si pasari
-afecteaza mai ales tineretul
-sindroame: nervoase, pulmonare, malformatii congenitale, avorturi, mortinatalitate.
-produsa de Toxoplasma gondii
-gazda definitiva: pisica, puma
-gazda intermediara: foarte multe specii
Toxoplasma e un parazit cu stricta specificitate pentru gazda definitiva si foarte larga specificitate pentru
gazda intermediara.
In anii ‘60 s-au facut studii in ferme, unde s-au gasit pozitive: 66% din oi, 30% din porci, 20% ingrijitorii => s-
a interzis accesul pisicilor in ferma.
La om exista toxoplasmoza congenitala si dobandita. Toxoplasmoza dobandita are forme limfoganglionare,
exantematica, cerebrospinala, oculara, cutanata, viscerala. Forma congenitala: malformatii, tulburari cardio-
vasculare.
-in gada definitiva - faza sexuata
-in gazdele intermediare - faza schizogonica in organe, secretii si excretii (deci si extracelular).
Oochistul este de tip Isospora, dimensiuni 10-13 microni, oval sau sferic.
Ciclul evolutiv: gazdele intermediare se contamineaza consumand oochisti maturi. In stomac se sparg =>
sporozoizii ajung pe cale sanguina in toate sistemele, aici se formeaza trofozoizi care contin tahizoiti
(merozoizi) - se multiplica extra si endocelular, dimensiuni 3-7 microni, dupa cateva generatii se constituie in
chisturi care se localizeaza in diferite organe si tesuturi. la gravide traverseaza bariera placentara si se
localizeaza in fetus. Ajung in LCR, lapte, saliva.
Gazda definitiva (pisica) se infesteaza consumand diferite organe, inclusiv secretii.
Toxoplasma se transmite pe cale bucala din alimente contaminate, pe cale congenitala, prin material
seminal, prin lapte, insecte.
Oochistii rezista in fecale uscate de pisica aproximativ 7 zile, rezista 30 de min. la 55 de grade, pe sol umed
70 de zile, la temperatura camerei 1 an. Rezista si la substante chimice. Nu sunt afectati de inghet-dezghet.
Patogeneza: in revarsatele cavitare (hidrotorax, hidropericard, LCR). Chistii conflueaza in diferite organe, dau
aspect de necroza.
Toxoplasmele au si actiune toxica.
Anatomo-patologic: macroscopic - pneumonie fibrinoasa, hemoragii, necroze miliare albicioase in ficat,
hipertrofia splinei si ganglionilor, enterita catarala si necrotica.
microscopic - reactii limfocitare
La bovine predomina leziuni intestinale cu ulcere.
La ovine: granuloame in pulmoni, creier, ficat.
La porci: leziuni de pneumonie si pleurita seroasa, hidrotorax, hidropericard, artrita grasetului.
La caine: ulcere gingivale, pe buze si limba.
La pasari: echimoze cutanate si musculare, coroidita
Perioada de incubatie = 4 - 40 de zile
Diagnostic diferential -la taurine cu avorturile infecto-contagioase, toxice, cu trichomonas, cu
meningoencefalitele la vitei.
-la ovine cu listerioza, cenuroza si avortul salmonelic.
-la porci cu boala lui Aujeszky, toxicoze.
Diagnosticul la pisica: examen coprologic prin flotatie, pe cadavre se fac frotiuri si amprente din diferite
exudate, lichide si fecale.
-proba biologica pe soareci
-teste serologice: RFC, imunoflourescenta, IDR, ELISA
-Sabin Feldman - toxoplasmele se coloreaza in functie de diferiti anticorpi.
Tratament:
-la carnivore: Pyrimetamina 2,2 mg/kg impartita in doua prize pe zi, 2 zile, apoi 1,1 mg/kg, o administrare pe zi
timp de 14 zile, amestecat cu sulfatiazina
Hammondia hamondi
-gazda definitiva este tot pisica
-gazda intermediara sunt micile rozatoare.
-subfamilia Sarcosporinae
Toxoplasminae
-genuri: Toxoplasma
Besnoitia
Hammondia
Sarcosporidioza
-parazitoza sistemica, extraintestinala, produsa de sporozoare din genul Sarcosporidia
-la toate speciile de animale, inclusiv la om
-se caracterizeaza prin prezenta in musculatura a unor formatiuni macro si microchistice, de forma ovala,
alungita = sarcochisti
-gazda definitiva: carnivorele (inmultirea sexuata).
-gazde intermediare: toate animalele, inclusiv omul.
Bovine: Sarcocistis bovicanis ( prima e gazda intermediara, a doua e gazda definitiva)
S. bovifelis
S. bovihominis
Omul este gazda definitiva pentru S. bovihominis si S. bovisuis
Ovine: S. ovicanis
S. ovifelis
Caprine: S. capricanis
Suine: S. suicanis
S. suifelis
S. suihominis
Cabaline: S. equicanis
Gaina: S. horvathi
S. gallinarum
Iepure: S. leporum (salbatic)
S. cuniculi (domestic)
Caprioara: S. gracilis
Om: S. lindemani
La copii determina tulburari digestive foarte grave, dureri abdominale, greturi.
Ciclul evolutiv la sarcosporidii: schizogonie in gazda intermediara, gametogonie si sporogonie in gazda
definitiva.
Infestarea gazdei definitive se produce prin ingerarea muschilor care contin sarcochisti (= bradizoiti). In
intestin ei patrund in celulele epiteliale si se diferentiaza => macro si microgameti. Are loc schimbul de nuclei
rezultand zigotul, din care se formeaza oochistul. Oochistii de Sarcocistis sunt deja infestanti. Ei nu mai au
nevoie de timp in mediul exterior pentru a deveni infestanti.
In gazdele intermediare infestarea se realizeaza prin ingestia oochistilor care se sparg => sporocisti. Acestia
traverseaza peretele intestinal, ajung in endoteliile vasculare unde incepe inmultirea asexuata (schizogonica)
unde au loc doua generatii, a treia generatie se produce in limfocite => se localizeaza in musculatura,
formandu-se un chist. In chist merozoizii continua sa se multiplice prin endogenie => dimensiunile chistului
pot ajunge la 0,5-15 mm. Chistii contin elemente infestante care, ingerate de gazda, reiau ciclul.
Perioada prepatenta la carnivore (de la ingerare la primii oochisti) este de 7-14 zile. Perioada patenta (de
boala propriu-zisa) este de la o saptamana la cateva luni, timp in care cainele elimina oochisti infestanti.
Pentru gazdele intermediare poate dura 3-12 luni.
Epizootologic si epidemiologic sursa de infectie sunt gazdele definitive. Un rol important il au si artropodele
si mustele.
Contaminarea are loc pe cale bucala dar si transplacentara.
Patogenitatea:
-la om apar tulburari grave digestive, diaree
-la gazdele intermediare tulburarile difera in functie de stadiile de evolutie a sarcocistilor
Diagnosticul se stabileste la abator, la controlul carcaselor. La porci, pentru ca se face trichinoscopia,
diagnosticul e mai frecvent.
In infestarile experimentale cele mai patogene sunt:
S. bovicanis
S. ovicanis
S. suicanis
La vitei se observa: petesii, hipertrofie ganglionara, avort.
In infestarea naturala frecvent apare avort (maladia Dalmeny), necroza capatului de coada (“coada de
sobolan”).
La bovine perioada de incubatie este de 7-8 zile, se produce avort, tulburari digestive, nervoase (depresie si
paralizie). La vitei: anorexie, anemie, dupa 30 de zile cad in decubit, opistotomus, paralizii, moarte.
La oi: Sarcocistis ovicanis
-tulburari digestive, nervoase
-tendinta de mers in galop, sau mers ca de broasca cand paralizeaza trenul posterior.
-tremuraturi repetate si in crize
-unele oi pot lua pozitia de caine sezand
La porc: leziuni hemoragice (se multiplica in endoteliul capilar => leziunile sunt mai frecvente la nivel de
urechi si coada), avort.
Diagnostic: cand sunt microchisti se face diagnostic diferential intre trichineloza (chist in forma de lamaie +
larva in interior) si sarcocistoza (chist oval).
Diagnostic diferential: bruceloza, trichineloza, toxoplasmoza
Pentru animalele in viata se practica biopsia.
Toxoplasmoza
-boala foarte grava, foarte raspandita in lume, la toate speciile de mamifere si pasari
-afecteaza mai ales tineretul
-sindroame: nervoase, pulmonare, malformatii congenitale, avorturi, mortinatalitate.
-produsa de Toxoplasma gondii
-gazda definitiva: pisica, puma
-gazda intermediara: foarte multe specii
Toxoplasma e un parazit cu stricta specificitate pentru gazda definitiva si foarte larga specificitate pentru
gazda intermediara.
In anii ‘60 s-au facut studii in ferme, unde s-au gasit pozitive: 66% din oi, 30% din porci, 20% ingrijitorii => s-
a interzis accesul pisicilor in ferma.
La om exista toxoplasmoza congenitala si dobandita. Toxoplasmoza dobandita are forme limfoganglionare,
exantematica, cerebrospinala, oculara, cutanata, viscerala. Forma congenitala: malformatii, tulburari cardio-
vasculare.
-in gada definitiva - faza sexuata
-in gazdele intermediare - faza schizogonica in organe, secretii si excretii (deci si extracelular).
Oochistul este de tip Isospora, dimensiuni 10-13 microni, oval sau sferic.
Ciclul evolutiv: gazdele intermediare se contamineaza consumand oochisti maturi. In stomac se sparg =>
sporozoizii ajung pe cale sanguina in toate sistemele, aici se formeaza trofozoizi care contin tahizoiti
(merozoizi) - se multiplica extra si endocelular, dimensiuni 3-7 microni, dupa cateva generatii se constituie in
chisturi care se localizeaza in diferite organe si tesuturi. la gravide traverseaza bariera placentara si se
localizeaza in fetus. Ajung in LCR, lapte, saliva.
Gazda definitiva (pisica) se infesteaza consumand diferite organe, inclusiv secretii.
Toxoplasma se transmite pe cale bucala din alimente contaminate, pe cale congenitala, prin material
seminal, prin lapte, insecte.
Oochistii rezista in fecale uscate de pisica aproximativ 7 zile, rezista 30 de min. la 55 de grade, pe sol umed
70 de zile, la temperatura camerei 1 an. Rezista si la substante chimice. Nu sunt afectati de inghet-dezghet.
Patogeneza: in revarsatele cavitare (hidrotorax, hidropericard, LCR). Chistii conflueaza in diferite organe, dau
aspect de necroza.
Toxoplasmele au si actiune toxica.
Anatomo-patologic: macroscopic - pneumonie fibrinoasa, hemoragii, necroze miliare albicioase in ficat,
hipertrofia splinei si ganglionilor, enterita catarala si necrotica.
microscopic - reactii limfocitare
La bovine predomina leziuni intestinale cu ulcere.
La ovine: granuloame in pulmoni, creier, ficat.
La porci: leziuni de pneumonie si pleurita seroasa, hidrotorax, hidropericard, artrita grasetului.
La caine: ulcere gingivale, pe buze si limba.
La pasari: echimoze cutanate si musculare, coroidita
Perioada de incubatie = 4 - 40 de zile
Diagnostic diferential -la taurine cu avorturile infecto-contagioase, toxice, cu trichomonas, cu
meningoencefalitele la vitei.
-la ovine cu listerioza, cenuroza si avortul salmonelic.
-la porci cu boala lui Aujeszky, toxicoze.
Diagnosticul la pisica: examen coprologic prin flotatie, pe cadavre se fac frotiuri si amprente din diferite
exudate, lichide si fecale.
-proba biologica pe soareci
-teste serologice: RFC, imunoflourescenta, IDR, ELISA
-Sabin Feldman - toxoplasmele se coloreaza in functie de diferiti anticorpi.
Tratament:
-la carnivore: Pyrimetamina 2,2 mg/kg impartita in doua prize pe zi, 2 zile, apoi 1,1 mg/kg, o administrare pe zi
timp de 14 zile, amestecat cu sulfatiazina
Hammondia hamondi
-gazda definitiva este tot pisica
-gazda intermediara sunt micile rozatoare.
| Familia Sarcosporidae |
| Inapoi |
Acasa
