- afecteaza ierbivorele, pasarile, carnivorele, inclusiv omul.
Taenia saginata si Taenia solium determina teniaza la om. Omul se imbolnaveste consumand muschi in
care exista aceste vezicule monochistice si monocefalice. Determina la om anemie, prurit anal datorita unor
miscari ale proglotelor, care fac sa se elimine si intre scaune (Taenia saginata) => posibilitati multiple de
raspandire. La Tenia solium exista riscul autoinfestarii, pentru ea omul este si gazda intermediara. Cisticercii
se pot localiza in muschi, ochi, creier.
La ierbivore: ovine si cabaline. La bovine nu apar manifestari patologice.
Fam. Anoplocephalidae
Thysaniidae (doar la oi).
Bolile se numesc anoplocefalidoze, avitelinoze (de la genul Avitelina). La oi se numesc moniezioze (genul
Moniezia). La rumegatoare boala este frecventa la miei si e strict legata de pasune, exceptional la grajd daca
s-a cosit pasunea si s-a administrat proaspata la miei. Infestarea la mei poate avea loc inca din luna martie
pentru ca acarienii de pasune rezista si iarna => creeaza caracterul de focalitate, acarienii contin un numar
foarte mare de larve => infestare masiva. Cei mai sensibili sunt mieii de 2-7 luni. Oile in varsta pot fi
purtatoare si eliminatoare de proglote.
Moniezia expansa: dimensiuni 0.75-4.5 m, scolex globulos cu 4 ventuze foarte mari, fara spini, proglotele
sunt mai late decat lungi.
-gazda definitiva: ovine, bovine, caprine
-gazda intermediara: acarieni de pasune din familia Oribatidae si Galumidae.
Moniezia benidini: 0.6-3.5 m
Thysaniesia ovila: 1-1.5 m
Stilesia globipunctata: 40-50 cm.
Oribatidele sunt acarieni liberi, traiesc pe pasunile umede, pe sub frunze, suporta variatii mari de
temperatura, mor la uscaciune prelungita, se hranesc cu resturi organice, unele sunt coprofage => larva
cisticercoida, care evolueaza un timp foarte lung (1 an). Larvele cisticercoide ajunse in tubul digestiv fara
migrare, in maxim 45 de zile se transforma in cestodul adult. Ritmul lor de crestere e foarte mare (7-8 cm pe
zi), sunt in numar mare la mielusei, pot determina adevarate ghemuri in intestin. Actiunea lor patogena este
mecanica: ghemuri, ventuzele provoaca leziuni, determina stari inflamatorii, iritatii datorita miscarilor in
intestin, au actiune spoliatoare - se hranesc cu nutrienti, actiune toxica - toxine pentru sange si SNC.
(la miei se observa abdomenul marit, se numesc tobosari)
Are evolutie cronica, diaree, pe trenul posterior se observa fecale umede care formeaza conglomerate tari.
Simptome: anemie, diaree abundenta si fetida, caderea lanii, semne nervoase, balonare, sindrom de colica,
in fecale se observa fragmente de tenie cu numerose proglote.
Diagnosticul monieziozei: sindrom de diaree si anemie la mieii pe pasune, examen coproscopic prin flotatie.
Tratament: CuSO4, carbonat bazic de cupru - nu se mai folosesc.
Oxibendazol, Fenbendazol, Albendazol, Rombendazol.
In cestodoze nu se folosesc Ivermectinele (se folosesc pentru viermii rotunzi, ectoparaziti si fasciole).
In moniezioza la ovine trebuie imbunatatita ratia furajera, dehelmintizarile nu se fac pe pasune ci in grajd.
Prevenirea se face prin tratament profilactic al adultelor primavara si toamna (examen coprologic pe timpul
iernii).
La cabaline: anoplocefalidoza este strans legata de pasune.
Genul Anoplocephala,
specia Anoplocephala magna
-dimensiuni 25-80 cm. Proglotele au o latime de pana la 2 cm, sunt foarte scurte, scolex globulos, 4 ventuze
mari, fara carlige, determina imbolnaviri grave la manji. Gazda intermediara: acarieni din genul Sceloribates.
Anaplocephala perfoliata - are cele 2 extremitati anterioara si posterioara mai inguste => aspect de fus.
Dimensiuni: 4-6 cm lungime, 5mm latime.
Genul Paranoplocephala, specia P. mamilar
-2-5 cm lungime, 5-6 mm latime. Contaminarea se face la fel ca la ovine, au actiune inflamatorie, spoliatoare,
toxica. Manjii au abdomen marit, fecale moi.
Diagnostic: examen macroscopic si microscopic al fecalelor.
Tratament: Benzinidazol.
La pasari:
Apare frecvent la galinacee si palmipede. In mediul acvatic sunt gazde de tip crustacei, melci de apa. Gazde
intermediare sunt furnicile si mustele.
Fam. Davaineidae
Dilepididae
Hymenolepididae
-cestodoze la: galinacee, anseriforme, porumbei.
Cestodoze la rozatoare
-iepurii de camp in special, soareci si sobolani - se pot transmite la om (copil) = cestode din Fam.
Hymenolepididae , prezinta proglote mai late, pori unilaterali.
Hymenolepis nana - poate sa determine autoinfestare
Hymenolepis diminuta
-boala se numeste himenolepidoza
-elimina proglote ovigere
H. nana are dimensiuni foarte mici (< 10 cm)
H. diminuta 40-50 cm.
La pasari
-foarte raspandite, la toate speciile
-numar foarte mare de paraziti in intestin, dimensiuni foarte mici (1-4 cm) => scapa observatiei la necropsie.
Fam. Davaineidae
Hymenolepididae
Dilepididae (Dilipididae)
Pseudophylidae
Gazda intermediara: acarieni, moluste (la anseriforme), furnici, muste
Zonele de balta sunt biotopul acestor cestode
Afecteaza mai ales galinaceele: gaina, curca, bibilica, fazan. Adultele sunt purtatoare si eliminatoare, tineretul
e afectat mai frecvent.
Proglotele traiesc in pasare pana la 3 ani. Toamna - iarna apare fenomenul de destrobilizare = ruperea
corpului si eliminarea lui; ramane infipt scolexul, primavara incep iar sa creasca astfel incat pasarile
primavara pe pasune sunt purtatoare si eliminatoare de proglote cu oncosfere.
Fam. Davaineidae, genul Davainea, specia D. proglotina - 0.4 - 4 mm lungime, 0.6 mm lungime, gazda
intermediara: melci de uscat
Railletina 20 cm lungime, gazda intermediara: furnici, muste
Fam. Hymenolepididae, genul Hymenolepis 1-8 cm, specia H. carioca
-frecvent la puii de gaina, gazda intermediara: furnici, acarieni de pasune.
Fam. Dilepididae, genul Coanotenia 20-25 cm, gazda intermediara: musca
Amoebotenia 4 mm, gazda intermediara: ramele
La palmipede: Fam. Hymenolepididae, genul Hymenolepis, specia
- H. megalops
- H. colaris
- H. anatina
- H. tenuirostris (toate au 10-15 cm)
- H. parvula - 1.5 mm
Ord. Pseudophylidea, genul Ligula, specia L. intestinalis - paraziteaza ca adult la pasari
Diphylobotrium, adultul paraziteaza la caine, pisica, om
- la ambele infestarea se face prin gazda intermediara care este pestele
-actiune spoliatoare, cestodele nu au aparat digestiv => se hranesc prin osmoza.
Clinic: slabire, stoparea cresterii, mortalitate.
Tratament: Avipar - contine CCl4 - nu se mai foloseste
Arecolina - determina un peristaltism puternic
Benzimidazoli (Albendazol).
Fam. Teniidae:
Teniile care paraziteaza la caine:
Taenia echinococcus si Echinococcus multilocularis = 3-4 proglote, dimensiuni foarte mici
T. multiceps (Multiceps multiceps) = are dimensiuni pana la 1 m, se mai numeste Tenia coenurus pentru ca
forma larvara e de cenur si determina cenuroza, localizare in sistemul nervos.
Multiceps serialis - dimensiuni pana la 70 de cm, gazda definitiva este cainele (la toate), gazda intermediara
este iepurele, forma larvara este Coenurus serialis localizat in tesutul conjunctiv subcutan.
T. hydatigena - dimensiuni pana la 3m, gazda intermediara = rumegatoarele, forma larvara este Cysticercus
tenuicolis localizat pe seroasa hepatoperitoneala.
T. pisiformis - are lungime de 2 m, se mai numeste Tenia serrata, gazda intermediara este iepurele, forma
larvara este localizata pe seroasa hepatoperitoneala si se numeste Cysticercus pisiformis.
T. taenieformis (T. crasicola) - dimensiuni 60 de cm, gazda definitiva este pisica, vulpea, gazda intermediara
e soarecele, sobolanul. Forma larvara este Cysticercus fasciolaris.
T. ovis - dimensiuni 1 m, gazda intrermediara = ovinele, forma larvara e localizata in muschi; cisticerc.
Fam.Dipilidiidae
-scolex armat, cu mai multe randuri de carlige, dimensiuni medii.
Dipilidium caninum - dimensiuni 40 de cm, proglotele au forma de butoias sau samanta de dovleac. Se
intalneste si la om, proglotele au miscari de reptatie => prurit anal => sanius de catre caine, eliminarea
facandu-se si intre scaune. Formele larvare (Criptocistis ctenocephalides) au gazda intermediara
Trichodectes canis (paduchele malofag al cainelui), Ctenocephalides canis (puricele cainelui) si Pulex iritans
(puricele omului).
Fam. Mesocestoididae
-intalnite mai putin la carnivore, dimensiuni 80 de cm, proglotele ovigere au forma de butoias. Sunt mai
frecvente la lup pentru ca gazda intermediara 1 sunt acarieni de pasune si insecte coprofage, gazda
intermediara 2 sunt mamifere si insecte consumate de lup.
Mesocestoides lineatus - varietati - M. litterata - la pisica, dimesiuni 10 cm. In prima gazda intermediara se
formeaza larva de tip cisticercoid, in gazda interediara 2 se formeaza larva de tip tetrathiridium.
Fam. Botriocephalidae
-paraziteaza la caine, animale ihtiofage. In musculatura pestilor se gasesc larvele plerocercoide (si in icrele
de stiuca).
Cestodele la caine paraziteaza in intestinul subtire, unde se fixeaza scolexul cu ventuzele.
(In cazul T. hydatigena - din momentul consumului larvei in 2 saptamani elimina proglote).
Contaminarea: prin consumul formelor larvare. Un caine poate fi parazitat in acelasi timp de mai multe tenii
(sunt cu atat mai multe cu cat dimensiunile sunt mai mici).
Cainii cei mai afectati sunt cei de la stane, abatoare, cainii de vanatoare.
Actiunea patogena: mecanica, toxica si spoliatoare.
Diphylobotrium - creste cativa cm pe zi, consuma substante nutritive determinand subnutritia cainelui.
Toxina determina anemie, tulburari ale SN - hiperexcitabilitate, prurit perinazal, periombilical (apare si la
copii).
Simptome: sindrom digestiv (abdomen balonat, dureri epi si peri gastrice).
(La pisica Himenolepis nana - nu are nevoie de gazda intermediara)
La pisica:
- Dipilidium caninum
- Diphylobotrium latum
- Hymenolepis nana - la rozatoare mici, pisica si om.
Diagnosticul cestodozelor canine: clinic si coproscopic.
Tratament: Droncit (substanta activa = parazigantel) 5 mg/kg, combinat cu Febantel => Drontal
Lopatol (s.a. = nitroscanat) 50 mg/kg
Benzimidazoli: Mebendazol (Tilemin, Vermox), Oxfendazol, Albendazol, Rombendazol.
Dehelmintizarea la caine se face obligatoriu pe spatiu limitat, trimestrial si sub control coproscopic pentru a
evidentia eficacitatea.
Taenia saginata si Taenia solium determina teniaza la om. Omul se imbolnaveste consumand muschi in
care exista aceste vezicule monochistice si monocefalice. Determina la om anemie, prurit anal datorita unor
miscari ale proglotelor, care fac sa se elimine si intre scaune (Taenia saginata) => posibilitati multiple de
raspandire. La Tenia solium exista riscul autoinfestarii, pentru ea omul este si gazda intermediara. Cisticercii
se pot localiza in muschi, ochi, creier.
La ierbivore: ovine si cabaline. La bovine nu apar manifestari patologice.
Fam. Anoplocephalidae
Thysaniidae (doar la oi).
Bolile se numesc anoplocefalidoze, avitelinoze (de la genul Avitelina). La oi se numesc moniezioze (genul
Moniezia). La rumegatoare boala este frecventa la miei si e strict legata de pasune, exceptional la grajd daca
s-a cosit pasunea si s-a administrat proaspata la miei. Infestarea la mei poate avea loc inca din luna martie
pentru ca acarienii de pasune rezista si iarna => creeaza caracterul de focalitate, acarienii contin un numar
foarte mare de larve => infestare masiva. Cei mai sensibili sunt mieii de 2-7 luni. Oile in varsta pot fi
purtatoare si eliminatoare de proglote.
Moniezia expansa: dimensiuni 0.75-4.5 m, scolex globulos cu 4 ventuze foarte mari, fara spini, proglotele
sunt mai late decat lungi.
-gazda definitiva: ovine, bovine, caprine
-gazda intermediara: acarieni de pasune din familia Oribatidae si Galumidae.
Moniezia benidini: 0.6-3.5 m
Thysaniesia ovila: 1-1.5 m
Stilesia globipunctata: 40-50 cm.
Oribatidele sunt acarieni liberi, traiesc pe pasunile umede, pe sub frunze, suporta variatii mari de
temperatura, mor la uscaciune prelungita, se hranesc cu resturi organice, unele sunt coprofage => larva
cisticercoida, care evolueaza un timp foarte lung (1 an). Larvele cisticercoide ajunse in tubul digestiv fara
migrare, in maxim 45 de zile se transforma in cestodul adult. Ritmul lor de crestere e foarte mare (7-8 cm pe
zi), sunt in numar mare la mielusei, pot determina adevarate ghemuri in intestin. Actiunea lor patogena este
mecanica: ghemuri, ventuzele provoaca leziuni, determina stari inflamatorii, iritatii datorita miscarilor in
intestin, au actiune spoliatoare - se hranesc cu nutrienti, actiune toxica - toxine pentru sange si SNC.
(la miei se observa abdomenul marit, se numesc tobosari)
Are evolutie cronica, diaree, pe trenul posterior se observa fecale umede care formeaza conglomerate tari.
Simptome: anemie, diaree abundenta si fetida, caderea lanii, semne nervoase, balonare, sindrom de colica,
in fecale se observa fragmente de tenie cu numerose proglote.
Diagnosticul monieziozei: sindrom de diaree si anemie la mieii pe pasune, examen coproscopic prin flotatie.
Tratament: CuSO4, carbonat bazic de cupru - nu se mai folosesc.
Oxibendazol, Fenbendazol, Albendazol, Rombendazol.
In cestodoze nu se folosesc Ivermectinele (se folosesc pentru viermii rotunzi, ectoparaziti si fasciole).
In moniezioza la ovine trebuie imbunatatita ratia furajera, dehelmintizarile nu se fac pe pasune ci in grajd.
Prevenirea se face prin tratament profilactic al adultelor primavara si toamna (examen coprologic pe timpul
iernii).
La cabaline: anoplocefalidoza este strans legata de pasune.
Genul Anoplocephala,
specia Anoplocephala magna
-dimensiuni 25-80 cm. Proglotele au o latime de pana la 2 cm, sunt foarte scurte, scolex globulos, 4 ventuze
mari, fara carlige, determina imbolnaviri grave la manji. Gazda intermediara: acarieni din genul Sceloribates.
Anaplocephala perfoliata - are cele 2 extremitati anterioara si posterioara mai inguste => aspect de fus.
Dimensiuni: 4-6 cm lungime, 5mm latime.
Genul Paranoplocephala, specia P. mamilar
-2-5 cm lungime, 5-6 mm latime. Contaminarea se face la fel ca la ovine, au actiune inflamatorie, spoliatoare,
toxica. Manjii au abdomen marit, fecale moi.
Diagnostic: examen macroscopic si microscopic al fecalelor.
Tratament: Benzinidazol.
La pasari:
Apare frecvent la galinacee si palmipede. In mediul acvatic sunt gazde de tip crustacei, melci de apa. Gazde
intermediare sunt furnicile si mustele.
Fam. Davaineidae
Dilepididae
Hymenolepididae
-cestodoze la: galinacee, anseriforme, porumbei.
Cestodoze la rozatoare
-iepurii de camp in special, soareci si sobolani - se pot transmite la om (copil) = cestode din Fam.
Hymenolepididae , prezinta proglote mai late, pori unilaterali.
Hymenolepis nana - poate sa determine autoinfestare
Hymenolepis diminuta
-boala se numeste himenolepidoza
-elimina proglote ovigere
H. nana are dimensiuni foarte mici (< 10 cm)
H. diminuta 40-50 cm.
La pasari
-foarte raspandite, la toate speciile
-numar foarte mare de paraziti in intestin, dimensiuni foarte mici (1-4 cm) => scapa observatiei la necropsie.
Fam. Davaineidae
Hymenolepididae
Dilepididae (Dilipididae)
Pseudophylidae
Gazda intermediara: acarieni, moluste (la anseriforme), furnici, muste
Zonele de balta sunt biotopul acestor cestode
Afecteaza mai ales galinaceele: gaina, curca, bibilica, fazan. Adultele sunt purtatoare si eliminatoare, tineretul
e afectat mai frecvent.
Proglotele traiesc in pasare pana la 3 ani. Toamna - iarna apare fenomenul de destrobilizare = ruperea
corpului si eliminarea lui; ramane infipt scolexul, primavara incep iar sa creasca astfel incat pasarile
primavara pe pasune sunt purtatoare si eliminatoare de proglote cu oncosfere.
Fam. Davaineidae, genul Davainea, specia D. proglotina - 0.4 - 4 mm lungime, 0.6 mm lungime, gazda
intermediara: melci de uscat
Railletina 20 cm lungime, gazda intermediara: furnici, muste
Fam. Hymenolepididae, genul Hymenolepis 1-8 cm, specia H. carioca
-frecvent la puii de gaina, gazda intermediara: furnici, acarieni de pasune.
Fam. Dilepididae, genul Coanotenia 20-25 cm, gazda intermediara: musca
Amoebotenia 4 mm, gazda intermediara: ramele
La palmipede: Fam. Hymenolepididae, genul Hymenolepis, specia
- H. megalops
- H. colaris
- H. anatina
- H. tenuirostris (toate au 10-15 cm)
- H. parvula - 1.5 mm
Ord. Pseudophylidea, genul Ligula, specia L. intestinalis - paraziteaza ca adult la pasari
Diphylobotrium, adultul paraziteaza la caine, pisica, om
- la ambele infestarea se face prin gazda intermediara care este pestele
-actiune spoliatoare, cestodele nu au aparat digestiv => se hranesc prin osmoza.
Clinic: slabire, stoparea cresterii, mortalitate.
Tratament: Avipar - contine CCl4 - nu se mai foloseste
Arecolina - determina un peristaltism puternic
Benzimidazoli (Albendazol).
Fam. Teniidae:
Teniile care paraziteaza la caine:
Taenia echinococcus si Echinococcus multilocularis = 3-4 proglote, dimensiuni foarte mici
T. multiceps (Multiceps multiceps) = are dimensiuni pana la 1 m, se mai numeste Tenia coenurus pentru ca
forma larvara e de cenur si determina cenuroza, localizare in sistemul nervos.
Multiceps serialis - dimensiuni pana la 70 de cm, gazda definitiva este cainele (la toate), gazda intermediara
este iepurele, forma larvara este Coenurus serialis localizat in tesutul conjunctiv subcutan.
T. hydatigena - dimensiuni pana la 3m, gazda intermediara = rumegatoarele, forma larvara este Cysticercus
tenuicolis localizat pe seroasa hepatoperitoneala.
T. pisiformis - are lungime de 2 m, se mai numeste Tenia serrata, gazda intermediara este iepurele, forma
larvara este localizata pe seroasa hepatoperitoneala si se numeste Cysticercus pisiformis.
T. taenieformis (T. crasicola) - dimensiuni 60 de cm, gazda definitiva este pisica, vulpea, gazda intermediara
e soarecele, sobolanul. Forma larvara este Cysticercus fasciolaris.
T. ovis - dimensiuni 1 m, gazda intrermediara = ovinele, forma larvara e localizata in muschi; cisticerc.
Fam.Dipilidiidae
-scolex armat, cu mai multe randuri de carlige, dimensiuni medii.
Dipilidium caninum - dimensiuni 40 de cm, proglotele au forma de butoias sau samanta de dovleac. Se
intalneste si la om, proglotele au miscari de reptatie => prurit anal => sanius de catre caine, eliminarea
facandu-se si intre scaune. Formele larvare (Criptocistis ctenocephalides) au gazda intermediara
Trichodectes canis (paduchele malofag al cainelui), Ctenocephalides canis (puricele cainelui) si Pulex iritans
(puricele omului).
Fam. Mesocestoididae
-intalnite mai putin la carnivore, dimensiuni 80 de cm, proglotele ovigere au forma de butoias. Sunt mai
frecvente la lup pentru ca gazda intermediara 1 sunt acarieni de pasune si insecte coprofage, gazda
intermediara 2 sunt mamifere si insecte consumate de lup.
Mesocestoides lineatus - varietati - M. litterata - la pisica, dimesiuni 10 cm. In prima gazda intermediara se
formeaza larva de tip cisticercoid, in gazda interediara 2 se formeaza larva de tip tetrathiridium.
Fam. Botriocephalidae
-paraziteaza la caine, animale ihtiofage. In musculatura pestilor se gasesc larvele plerocercoide (si in icrele
de stiuca).
Cestodele la caine paraziteaza in intestinul subtire, unde se fixeaza scolexul cu ventuzele.
(In cazul T. hydatigena - din momentul consumului larvei in 2 saptamani elimina proglote).
Contaminarea: prin consumul formelor larvare. Un caine poate fi parazitat in acelasi timp de mai multe tenii
(sunt cu atat mai multe cu cat dimensiunile sunt mai mici).
Cainii cei mai afectati sunt cei de la stane, abatoare, cainii de vanatoare.
Actiunea patogena: mecanica, toxica si spoliatoare.
Diphylobotrium - creste cativa cm pe zi, consuma substante nutritive determinand subnutritia cainelui.
Toxina determina anemie, tulburari ale SN - hiperexcitabilitate, prurit perinazal, periombilical (apare si la
copii).
Simptome: sindrom digestiv (abdomen balonat, dureri epi si peri gastrice).
(La pisica Himenolepis nana - nu are nevoie de gazda intermediara)
La pisica:
- Dipilidium caninum
- Diphylobotrium latum
- Hymenolepis nana - la rozatoare mici, pisica si om.
Diagnosticul cestodozelor canine: clinic si coproscopic.
Tratament: Droncit (substanta activa = parazigantel) 5 mg/kg, combinat cu Febantel => Drontal
Lopatol (s.a. = nitroscanat) 50 mg/kg
Benzimidazoli: Mebendazol (Tilemin, Vermox), Oxfendazol, Albendazol, Rombendazol.
Dehelmintizarea la caine se face obligatoriu pe spatiu limitat, trimestrial si sub control coproscopic pentru a
evidentia eficacitatea.
| Cestodoze produse de formele adulte |
| Inapoi |
Acasa
