In primele 7 zile de viata la vitel volumul rumenului si retelei reprezinta circa 40% din volumul total al
compartimentelor gastrice. Volumul cheagului e 50%. La 1 luna de viata volumul rumen-retea = 50%, iar al
cheagului = 35%.
La varsta de lapte functia gutierei esofagiene e foarte importanta.Laptele ingerat trece direct in cheag.
Reflexul de inchidere a jgheabului e conditionat de:
-stimulul de declansare se realizeaza la nivelul palatului dur. E reprezentat de prezenta mamelonului care in
actul suptului e fixat intre palat si limba. Cand stimulul e absent jgeabul nu se inchide. Asa se intampla in
cazul alimentatiei la galeata sau la biberon (la care daca orificiul e foarte mare presiunea pe palatul dur e
insuficienta pentru declansarea inchiderii)
-temperatura mai mica de 20 de grade nu inchide gutiera.
-pH; gutiera se inchide la pH alcalin. Ramane mai deschisa cu cat pH-ul e mai acid.
-pozitia animalului in timpul alaptarii. Ingestia cu capul in jos nu inchide gutiera.
Acesti factori fac ca laptele sa cada in rumen (acesta se populeaza cu microsimbionti si incepe o digestie
fermentativa a laptelui). Indigestiile de lapte se produc mai ales in cazul folosirii inlocuitorilor de lapte.
Se produc indigestii de tip alcalin uneori si cu tipanism (care e spumos in indigestiile de lapte datorita
continutului in proteine al laptelui. Nu evolueaza sub forma acuta ca la adulti ci lent si recidivant (dupa fiecare
tain). Se genereaza toxine si se instaleaza toxicoza latenta.
Diagnosticul - prin inspectie: dilatatie de diferite intensitati in flancul stang. La percutie si ascultatie =>
aceleasi semne ca in timpanismul adultelor.
Prognosticul e favorabil. De multe ori e necesara punctia. Se administreaza pe sonda (pe care se face si
vidarea) antibiotice, chimioterapice si adsorbante (carbune activ si apa de var 200-300 ml).
Profilaxia:
-respectarea factorilor ce determina inchiderea gutierei.
Pentru administrarea medicamentelor ce trebuie sa ajunga in cheag trebuiesc indeplinite aceleasi conditii
(in sol. calduta 25-30 grade alcalinizata cu bicarbonat). Nu se administreaza cu sticla.
La vaca capacitatea stomacului = 70%, lungimea int. = 30 m, V intestinului gros+ cecum = 12 m.
La cal capacitatea stomacului = 9%, lungimea int. = 19-20 m, V int. gros + cecum = 19-20 m
La monogastrice se incepe cu digestia enzimatica fiind atacate componentele solubile care tranziteaza tot
traiectul intestinal ajungand la nivelul int. gros si cecum unde incepe digestia fermentativa.
Pentru carnivore si omnivore acest lucru e un avantaj (prin structura alimentelor nu e necesara digestia
fermentativa). Pentru cal e un dezavantaj ce sta la baza patologiei gastrice a ierbivorelor mongastrice.
Tranzitul furajelor grosiere de-a lungul intestinului poate determina leziuni (ca si substantele chimice care nu
au fost neutralizate in stomac) ce stau la baza colicilor.
Inervatia tubului digestiv la monogastrice
-e guvernata de neurovegetativ. Simpaticul domina sfincterele, iar parasimpaticul tonusul peretelui intestinal.
Vagul disperseaza filete la diferite nivele ale tubului digestiv.
Simpaticul prin ganglionii paravertebrali prin ramurile counicante va determina formarea plexurilor nervoase
de unde pornesc filete care nu inerveaza direct fibra musculara. Filetele vin in contact cu cele ale plexului
Meisner-Auerbach (=> inervatie autonoma a int.). Dereglarile de tranzit sunt datorate disautonomiei (dereglari
de natura chimica sau de structura a sistemului autonom => vezi Fiziologia).
In cecum si intestinul gros se produc aceleasi fenomene ca si in cazul rumenului (la cal, porc, iepure =>
animale cu digestie mixta, la carnivore nu se produc).
compartimentelor gastrice. Volumul cheagului e 50%. La 1 luna de viata volumul rumen-retea = 50%, iar al
cheagului = 35%.
La varsta de lapte functia gutierei esofagiene e foarte importanta.Laptele ingerat trece direct in cheag.
Reflexul de inchidere a jgheabului e conditionat de:
-stimulul de declansare se realizeaza la nivelul palatului dur. E reprezentat de prezenta mamelonului care in
actul suptului e fixat intre palat si limba. Cand stimulul e absent jgeabul nu se inchide. Asa se intampla in
cazul alimentatiei la galeata sau la biberon (la care daca orificiul e foarte mare presiunea pe palatul dur e
insuficienta pentru declansarea inchiderii)
-temperatura mai mica de 20 de grade nu inchide gutiera.
-pH; gutiera se inchide la pH alcalin. Ramane mai deschisa cu cat pH-ul e mai acid.
-pozitia animalului in timpul alaptarii. Ingestia cu capul in jos nu inchide gutiera.
Acesti factori fac ca laptele sa cada in rumen (acesta se populeaza cu microsimbionti si incepe o digestie
fermentativa a laptelui). Indigestiile de lapte se produc mai ales in cazul folosirii inlocuitorilor de lapte.
Se produc indigestii de tip alcalin uneori si cu tipanism (care e spumos in indigestiile de lapte datorita
continutului in proteine al laptelui. Nu evolueaza sub forma acuta ca la adulti ci lent si recidivant (dupa fiecare
tain). Se genereaza toxine si se instaleaza toxicoza latenta.
Diagnosticul - prin inspectie: dilatatie de diferite intensitati in flancul stang. La percutie si ascultatie =>
aceleasi semne ca in timpanismul adultelor.
Prognosticul e favorabil. De multe ori e necesara punctia. Se administreaza pe sonda (pe care se face si
vidarea) antibiotice, chimioterapice si adsorbante (carbune activ si apa de var 200-300 ml).
Profilaxia:
-respectarea factorilor ce determina inchiderea gutierei.
Pentru administrarea medicamentelor ce trebuie sa ajunga in cheag trebuiesc indeplinite aceleasi conditii
(in sol. calduta 25-30 grade alcalinizata cu bicarbonat). Nu se administreaza cu sticla.
La vaca capacitatea stomacului = 70%, lungimea int. = 30 m, V intestinului gros+ cecum = 12 m.
La cal capacitatea stomacului = 9%, lungimea int. = 19-20 m, V int. gros + cecum = 19-20 m
La monogastrice se incepe cu digestia enzimatica fiind atacate componentele solubile care tranziteaza tot
traiectul intestinal ajungand la nivelul int. gros si cecum unde incepe digestia fermentativa.
Pentru carnivore si omnivore acest lucru e un avantaj (prin structura alimentelor nu e necesara digestia
fermentativa). Pentru cal e un dezavantaj ce sta la baza patologiei gastrice a ierbivorelor mongastrice.
Tranzitul furajelor grosiere de-a lungul intestinului poate determina leziuni (ca si substantele chimice care nu
au fost neutralizate in stomac) ce stau la baza colicilor.
Inervatia tubului digestiv la monogastrice
-e guvernata de neurovegetativ. Simpaticul domina sfincterele, iar parasimpaticul tonusul peretelui intestinal.
Vagul disperseaza filete la diferite nivele ale tubului digestiv.
Simpaticul prin ganglionii paravertebrali prin ramurile counicante va determina formarea plexurilor nervoase
de unde pornesc filete care nu inerveaza direct fibra musculara. Filetele vin in contact cu cele ale plexului
Meisner-Auerbach (=> inervatie autonoma a int.). Dereglarile de tranzit sunt datorate disautonomiei (dereglari
de natura chimica sau de structura a sistemului autonom => vezi Fiziologia).
In cecum si intestinul gros se produc aceleasi fenomene ca si in cazul rumenului (la cal, porc, iepure =>
animale cu digestie mixta, la carnivore nu se produc).
| Timpanismul ruminal la viteii de lapte |
| Inapoi |
Acasa
