Glanda parotida este situata inapoia ramurii recurbate a mandibulei.
Saliva secretata de parotida este o saliva de tip simpatic (concentrata, filanta). Secretia ei este determinata
mai ales de masticatie, e bogata in bicarbonati si fosfati, pH alcalin. Deversarea ei se face prin canalul
Stenon.
Inflamatiile se numesc parotidite. Ele pot fi determinate de factori traumatici de la exterior (intepaturi) care
penetreaza sau zdrobesc parenchimul parotidien, pot fi determinate de bacterii (in gurma), mai rar virusuri
(vriola, ectima). Apar secundar unui fenomen de retentie. Cand secretia salivara se elimina mai dificil
(inflamatii cronice, gingivite, afectarea tablei dentare) => concentrare intraglandulara a salivei, modificare de
pH => bicarbonatul se transforma in carbonati, fosfatul acid in fosfat bazic => calculi care vor bloca canalul
Stenon => modificari circulatorii.
La examenul clinic se evidentiaza la nivelul triunghiului Viborg glanda tumefiata (marita in volum) + jena de
masticatie (reducere a mobilitatii articulare). Rar apare reactie febrila. Uneori la examenul cavitatii bucale, pe
fata buccinatorie a gingiei, la nivelul molarului superior se poate evidentia o tumefactie a bureletului gingival.
Secretia salivara va fi crescuta, evidentiata ca o sialoree gleroasa, culoare usor galbuie. Daca procesul
inflamator e secundar obstruarii va predomina saliva de tip parasimpatic.
Retentia primara sau secundara poate duce la fistulizare, observandu-se scurgerea permanenta sau la
miscarile maxilarului a unui lichid filant, galbui.
In cazul parotiditelor primare de natura microbiena se recomanda antibioterapia generala, in parotidite
secundare se incearca deblocarea canalului cu sonda. Calculii se indeparteaza prin operatie.
Mai dificila este terapia fistulei. Persistenta fistulei presupune persistenta unui focar de necroza in
profunzimea tesutului. In general fistulizeaza tesuturile greu regenerabile (os, tesut tendinos), glande cu
secretie la care remanierea tesutului nobil e foarte rapida iar reactia de regenerare e mai lenta.
Se impune curatarea tesutului necrozat - fistula in foarte multe cazuri recidiveaza => se impune extirparea
totala a glandei.
Saliva secretata de parotida este o saliva de tip simpatic (concentrata, filanta). Secretia ei este determinata
mai ales de masticatie, e bogata in bicarbonati si fosfati, pH alcalin. Deversarea ei se face prin canalul
Stenon.
Inflamatiile se numesc parotidite. Ele pot fi determinate de factori traumatici de la exterior (intepaturi) care
penetreaza sau zdrobesc parenchimul parotidien, pot fi determinate de bacterii (in gurma), mai rar virusuri
(vriola, ectima). Apar secundar unui fenomen de retentie. Cand secretia salivara se elimina mai dificil
(inflamatii cronice, gingivite, afectarea tablei dentare) => concentrare intraglandulara a salivei, modificare de
pH => bicarbonatul se transforma in carbonati, fosfatul acid in fosfat bazic => calculi care vor bloca canalul
Stenon => modificari circulatorii.
La examenul clinic se evidentiaza la nivelul triunghiului Viborg glanda tumefiata (marita in volum) + jena de
masticatie (reducere a mobilitatii articulare). Rar apare reactie febrila. Uneori la examenul cavitatii bucale, pe
fata buccinatorie a gingiei, la nivelul molarului superior se poate evidentia o tumefactie a bureletului gingival.
Secretia salivara va fi crescuta, evidentiata ca o sialoree gleroasa, culoare usor galbuie. Daca procesul
inflamator e secundar obstruarii va predomina saliva de tip parasimpatic.
Retentia primara sau secundara poate duce la fistulizare, observandu-se scurgerea permanenta sau la
miscarile maxilarului a unui lichid filant, galbui.
In cazul parotiditelor primare de natura microbiena se recomanda antibioterapia generala, in parotidite
secundare se incearca deblocarea canalului cu sonda. Calculii se indeparteaza prin operatie.
Mai dificila este terapia fistulei. Persistenta fistulei presupune persistenta unui focar de necroza in
profunzimea tesutului. In general fistulizeaza tesuturile greu regenerabile (os, tesut tendinos), glande cu
secretie la care remanierea tesutului nobil e foarte rapida iar reactia de regenerare e mai lenta.
Se impune curatarea tesutului necrozat - fistula in foarte multe cazuri recidiveaza => se impune extirparea
totala a glandei.
| Afectiunile parotidei |
| Inapoi |
Acasa
