-se manifesta frecvent ca procese inflamatorii = stomatite, care pot fi generalizate sau localizate la nivelul
gingiei (gingivita), mucoasa linguala (glosita) (frecvent la pisica), aparand mai ales marginal, la bovine - prin
infectii micotice, la nivelul mucoasei palatine (frecvent la cal si caine) = palatinita (se numeste zambra la cal),
la caine apare cand consuma carne cu oase. La rumegatoare apare inflamatia barbioanelor (excrescente
cartilaginoase pe maxilarul inferior).
La nivelul trecerii de la valul palatin la faringe (in orofaringe), evidentiindu-se mai ales prin functia valului
palatin => prin neanchidere apare jetajul alimentar.
Stomatitele pot fi determinate de factori microbieni (virusuri, bacterii), factori traumatici, toxici, rareori ca eruptii
alergice. Trebuie avut in vedere totdeauna starea predispozanta.
O intrerupere a functiei de masticatie 24 h se va evidentia prin depunerea straturilor care trebuiau sa fie
exfoliate, ca un depozit albicios, mai ales pe limba (limba saburala). Pe acest fond flora bacteriena creste in
virulenta si determina procesul inflamator care poate afecta doar epiteliul sau poate fi profund.
Cand starea mucoasei e normala se cicatrizeaza repede, daca nu, atunci flora bacteriena se multiplica si
determina complicatia bacteriena. Micetii sunt implicati mai rar.
La bovine poate sa determine o inflamatie generala a mucoasei dar mai frecvent se localizeaza la nivelul
limbii, patrunde in profunzime atacand si tesutul muscular, tesutul conjunctiv prolifereaza => limba de lemn
(Actinomyces)
Adesea se localizeaza si la nivelul mucoasei gingivale la baza dintilor, hifele ajungand pana la nivelul osului
mandibular => actinomicoza osoasa.
Limba indurata va avea o mobilitate redusa => tulburari de masticatie si deglutitie, secretie salivara crescuta
(ptialism).
La purcei, catei si copii apare frecvent Candida => Candidoza (Margaritarelul gurii). Candida face parte din
flora comensala a gurii, patogenitatea ei este redusa. In caz de dezechilibru intre tipurile bacteriene
comensale (in excesul de antibiotice), Candida formeaza denivelari cu aspect de noduli alb-translucizi
asemanatori cu floarea de margaritar. Se poate extinde pe esofag, stomac => aspect generalizat.
La pasari stomatita poate fi determinata de Trichomonas.
Aspecte mai grave le poate determina Necrobacillum - frecvent la tineret produce stomatita necrotica
manifestata prin cruste care cand se desprind lasa ulceratii.
Fusospirilii - pe fondul rezistentei scazute pot sa determine inflamatii profunde atingand si straturile
submucoase, ducand la flegmoane, prinzand si glandele salivare (se numeste Noma).
Stomatitele se manifesta prin:
-tulburari de prehensiune si masticatie
-ptialism - saliva cu aspect spumos sau gleros
-scrasnit din dinti - la inspectia cavitatii bucale izbeste mirosul fetid, se observa depozite de alimente.
-tipul lezional permite inducerea diagnosticului etiologic. Prin inspectie => modificarea lezionala a mucoaei
=> papule (noduli translucizi de marimea unor graunte) = primul aspect evolutiv al unei stomatite virale,
micotice (Candidoza)
vezicule - daca sunt sparte iese un lichid clar => stomatita veziculoasa = o eruptie virala (in febra aftoasa, in
unele forme ale variolei). Veziculele pot apare si datorita unor substante chimice sau principii activi din furaje
(Rapita, unele soiuri de Trifoi), sau prezenta pe furaj a unor insecte (Cantaris).
Se pot observa ulceratii pe mucoasa bucala care pot avea un contur bine definit regulat (prin spargerea
veziculelor de tip viral) sau nergulat (in stomatita necrotica cand se desprinde crusta, in complicatiile
candidozei, in cazul consumului de furaje lignificate).
Sindromul uremic: ureea se elimina sub forma de NH3 la nivelul pielii si mucoaselor => tulburari cu necroza
si aparitia ulcerelor.
In stomatita virala saliva este spumoasa, seroasa. In stomatita din sindromul uremic saliva este filanta,
gleroasa, cu miros fetid.
Stomatita catarala (eroziva) = primul stadiu al stomatitei. La inspectie => congestia mucoasei, uneori
depozite albicioase, alteori cu o matizare a suprafetei epiteliului - datorita unor factori fizici (furaj prea rece,
prea cald)
Tratament:
-aspersiuni bucale cu substante stringente (solutie de ac. acetic 1:10 la cal, glicerina boraxata solutie 10%,
glicerina iodata (solutie Lugol + glicerina ), clorura ferica solutie 0.1% , albastru de metilen glicerinat 1% -
este si usor anestezic, vit. C - are pH acid si actiune trofica locala, reducand permeabilitatea spatiului
intercelular. Antibioticele nu se recomanda.
Stomatitele necrotice:
-se urmareste liza tesuturilor necrotice care se realizeaza prin aspersiuni cu solutii alcaline (sol. cu
bicarbonat). In formele mai grave se pot folosi aspersiuni cu solutii slabe de apa oxigenata. Ulterior, prin
aparitia suprafetelor ulcerate, trebuie asigurata o protectie a ulcerelor: cu sol. 0.5-1% ZnCl2 care realizeaza
coagularea albuminei din exudat, glicerina boraxata, glicerina cu albastru de metilen, electoare (miere cu
albastru de metilen sau unt care sa adere la mucoasa bucala.
Stomatitele micotice:
-stimulare generala si protectie locala cu solutii dezinfectante sau electoarii.
Stomatita flegmonoasa:
- terapie generala, ser anaerob polivalent, tratament local si tratament de sustinere
-hranirea pe cale parenterala, cu sonda prin barbotaje.
gingiei (gingivita), mucoasa linguala (glosita) (frecvent la pisica), aparand mai ales marginal, la bovine - prin
infectii micotice, la nivelul mucoasei palatine (frecvent la cal si caine) = palatinita (se numeste zambra la cal),
la caine apare cand consuma carne cu oase. La rumegatoare apare inflamatia barbioanelor (excrescente
cartilaginoase pe maxilarul inferior).
La nivelul trecerii de la valul palatin la faringe (in orofaringe), evidentiindu-se mai ales prin functia valului
palatin => prin neanchidere apare jetajul alimentar.
Stomatitele pot fi determinate de factori microbieni (virusuri, bacterii), factori traumatici, toxici, rareori ca eruptii
alergice. Trebuie avut in vedere totdeauna starea predispozanta.
O intrerupere a functiei de masticatie 24 h se va evidentia prin depunerea straturilor care trebuiau sa fie
exfoliate, ca un depozit albicios, mai ales pe limba (limba saburala). Pe acest fond flora bacteriena creste in
virulenta si determina procesul inflamator care poate afecta doar epiteliul sau poate fi profund.
Cand starea mucoasei e normala se cicatrizeaza repede, daca nu, atunci flora bacteriena se multiplica si
determina complicatia bacteriena. Micetii sunt implicati mai rar.
La bovine poate sa determine o inflamatie generala a mucoasei dar mai frecvent se localizeaza la nivelul
limbii, patrunde in profunzime atacand si tesutul muscular, tesutul conjunctiv prolifereaza => limba de lemn
(Actinomyces)
Adesea se localizeaza si la nivelul mucoasei gingivale la baza dintilor, hifele ajungand pana la nivelul osului
mandibular => actinomicoza osoasa.
Limba indurata va avea o mobilitate redusa => tulburari de masticatie si deglutitie, secretie salivara crescuta
(ptialism).
La purcei, catei si copii apare frecvent Candida => Candidoza (Margaritarelul gurii). Candida face parte din
flora comensala a gurii, patogenitatea ei este redusa. In caz de dezechilibru intre tipurile bacteriene
comensale (in excesul de antibiotice), Candida formeaza denivelari cu aspect de noduli alb-translucizi
asemanatori cu floarea de margaritar. Se poate extinde pe esofag, stomac => aspect generalizat.
La pasari stomatita poate fi determinata de Trichomonas.
Aspecte mai grave le poate determina Necrobacillum - frecvent la tineret produce stomatita necrotica
manifestata prin cruste care cand se desprind lasa ulceratii.
Fusospirilii - pe fondul rezistentei scazute pot sa determine inflamatii profunde atingand si straturile
submucoase, ducand la flegmoane, prinzand si glandele salivare (se numeste Noma).
Stomatitele se manifesta prin:
-tulburari de prehensiune si masticatie
-ptialism - saliva cu aspect spumos sau gleros
-scrasnit din dinti - la inspectia cavitatii bucale izbeste mirosul fetid, se observa depozite de alimente.
-tipul lezional permite inducerea diagnosticului etiologic. Prin inspectie => modificarea lezionala a mucoaei
=> papule (noduli translucizi de marimea unor graunte) = primul aspect evolutiv al unei stomatite virale,
micotice (Candidoza)
vezicule - daca sunt sparte iese un lichid clar => stomatita veziculoasa = o eruptie virala (in febra aftoasa, in
unele forme ale variolei). Veziculele pot apare si datorita unor substante chimice sau principii activi din furaje
(Rapita, unele soiuri de Trifoi), sau prezenta pe furaj a unor insecte (Cantaris).
Se pot observa ulceratii pe mucoasa bucala care pot avea un contur bine definit regulat (prin spargerea
veziculelor de tip viral) sau nergulat (in stomatita necrotica cand se desprinde crusta, in complicatiile
candidozei, in cazul consumului de furaje lignificate).
Sindromul uremic: ureea se elimina sub forma de NH3 la nivelul pielii si mucoaselor => tulburari cu necroza
si aparitia ulcerelor.
In stomatita virala saliva este spumoasa, seroasa. In stomatita din sindromul uremic saliva este filanta,
gleroasa, cu miros fetid.
Stomatita catarala (eroziva) = primul stadiu al stomatitei. La inspectie => congestia mucoasei, uneori
depozite albicioase, alteori cu o matizare a suprafetei epiteliului - datorita unor factori fizici (furaj prea rece,
prea cald)
Tratament:
-aspersiuni bucale cu substante stringente (solutie de ac. acetic 1:10 la cal, glicerina boraxata solutie 10%,
glicerina iodata (solutie Lugol + glicerina ), clorura ferica solutie 0.1% , albastru de metilen glicerinat 1% -
este si usor anestezic, vit. C - are pH acid si actiune trofica locala, reducand permeabilitatea spatiului
intercelular. Antibioticele nu se recomanda.
Stomatitele necrotice:
-se urmareste liza tesuturilor necrotice care se realizeaza prin aspersiuni cu solutii alcaline (sol. cu
bicarbonat). In formele mai grave se pot folosi aspersiuni cu solutii slabe de apa oxigenata. Ulterior, prin
aparitia suprafetelor ulcerate, trebuie asigurata o protectie a ulcerelor: cu sol. 0.5-1% ZnCl2 care realizeaza
coagularea albuminei din exudat, glicerina boraxata, glicerina cu albastru de metilen, electoare (miere cu
albastru de metilen sau unt care sa adere la mucoasa bucala.
Stomatitele micotice:
-stimulare generala si protectie locala cu solutii dezinfectante sau electoarii.
Stomatita flegmonoasa:
- terapie generala, ser anaerob polivalent, tratament local si tratament de sustinere
-hranirea pe cale parenterala, cu sonda prin barbotaje.
| Afectiunile mucoasei bucale |
| Inapoi |
Acasa
