Functiile intestinale constau in digestia enzimatica a nutrientilor (inceputa la nivelul stomacului) sub actiunea
secretiei biliare care micronizeaza moleculele de lipide favorizand atacul lipazei (secretata de pancreas). In
acelasi timp bila activeaza cei 3 fermenti pancreatici: lipaza, amilaza, tripsinogenul care scindeaza lipidele
pana la acizi grasi, amidonul si polizaharidele se degradeaza pana la nivel de mono sau digliceride,
proteinele pana la nivel de aminoacizi dar nu complet (lanturi de 3-4 aminoacizi) apoi actioneaza peptidazele
scindand molecula peptidica pana la nivel de aminoacizi.
Odata realizata digestia enzimatica urmeaza absorbtia. Absorbtia la nivelul mucoasei intestinale se
realizeaza printr-un proces activ (pinocitoza), doar unele componente (apa, unele minerale) trec pasiv prin
spatiile intercelulare (prin diferenta de gradient - tendinta de egalizare intre lichidele interne si cele din
intestin).
La nivelul intestinului gros apa se absoarbe activ trecand prin enterocit.
Secretia si reabsorbtia: odata cu trimiterea in lumenul intestinal trec si proteine, apa, minerale. Cea mai mare
parte din ele se reabsorb.
Functia de aparare: odata cu substantele trofice ajung in tubul digestiv si componente agresive, unele de
natura microbiena, altele de natura chimica.
Mucoasa intestinala reprezinta o bariera mecanica. Prin actiunea fermentilor, atacul acestora, o mare parte
din componentele agresive sunt neutralizate - unele microorganisme nu sunt distruse.
Exista si mecanisme de aparare imuna, realizand flora comensala uneori cu efect benefic asupra
organismului.
Mecanisme generale: interferonii au un rol foarte important pentru factorii agresivi care patrund in organism
prin celula (virusuri, endotoxine) sau cu sinteza de anticorpi cu particularitati pentru mucoasa digestiva (Ig A
de tip secretor).
Ig A + piesa secretorie ii confera rezistenta fata de enzimele digestive. Ig A se mai secreta si la nivel mamar si
al mucoasei respiratorii. Cele 3 sectoare coopereaza trimitand prin circulatie Ig spre tesutul suprasolicitat =>
creste concentratia de Ig A de 5-10 ori .
Reabsorbtia unor elemente eliminate prin secretie (ex. reabsorbtia pigmentilor biliari la nivelul intestinului
gros).
In 24 de ore 25% din proteina circulanta e recircuitata prin tubul digestiv => in dereglarile de digestie exista o
mare depertitie protidica, la fel si cu mineralele, ionii.
Bicarbonatul are o actiune alcalinizanta, se transforma in acid carbonic care se scindeaza in CO2 si apa, se
realizeaza reabsorbtia apei si dioxidului de carbon, se formeaza acid carbonic care sub actiunea anhidrazei
carbonice se elimina un ion de hidrogen => bicarbonat. Aceasta asigura permanent sistemul tampon si
echilibrul acido-bazic.
Eliminarea deseurilor
Orice dereglare in una din aceste functii atrage dupa sine si dereglarea celorlalte functii. De exemplu
accelerarea tranzitului prin timpul scazut de actiune al enzimelor digestive duce la maldigestie, incompleta
scindare duce la malabsorbtie.
Tranzitul intestinal care se realizeaza autonom se face intr-un singur sens: pilor - anus = “legea intestinului”.
In mod normal nu exista unda contrasens. Unda antiperistaltica nu e o contractie antisens ci o refulare de
continut contraunda.
secretiei biliare care micronizeaza moleculele de lipide favorizand atacul lipazei (secretata de pancreas). In
acelasi timp bila activeaza cei 3 fermenti pancreatici: lipaza, amilaza, tripsinogenul care scindeaza lipidele
pana la acizi grasi, amidonul si polizaharidele se degradeaza pana la nivel de mono sau digliceride,
proteinele pana la nivel de aminoacizi dar nu complet (lanturi de 3-4 aminoacizi) apoi actioneaza peptidazele
scindand molecula peptidica pana la nivel de aminoacizi.
Odata realizata digestia enzimatica urmeaza absorbtia. Absorbtia la nivelul mucoasei intestinale se
realizeaza printr-un proces activ (pinocitoza), doar unele componente (apa, unele minerale) trec pasiv prin
spatiile intercelulare (prin diferenta de gradient - tendinta de egalizare intre lichidele interne si cele din
intestin).
La nivelul intestinului gros apa se absoarbe activ trecand prin enterocit.
Secretia si reabsorbtia: odata cu trimiterea in lumenul intestinal trec si proteine, apa, minerale. Cea mai mare
parte din ele se reabsorb.
Functia de aparare: odata cu substantele trofice ajung in tubul digestiv si componente agresive, unele de
natura microbiena, altele de natura chimica.
Mucoasa intestinala reprezinta o bariera mecanica. Prin actiunea fermentilor, atacul acestora, o mare parte
din componentele agresive sunt neutralizate - unele microorganisme nu sunt distruse.
Exista si mecanisme de aparare imuna, realizand flora comensala uneori cu efect benefic asupra
organismului.
Mecanisme generale: interferonii au un rol foarte important pentru factorii agresivi care patrund in organism
prin celula (virusuri, endotoxine) sau cu sinteza de anticorpi cu particularitati pentru mucoasa digestiva (Ig A
de tip secretor).
Ig A + piesa secretorie ii confera rezistenta fata de enzimele digestive. Ig A se mai secreta si la nivel mamar si
al mucoasei respiratorii. Cele 3 sectoare coopereaza trimitand prin circulatie Ig spre tesutul suprasolicitat =>
creste concentratia de Ig A de 5-10 ori .
Reabsorbtia unor elemente eliminate prin secretie (ex. reabsorbtia pigmentilor biliari la nivelul intestinului
gros).
In 24 de ore 25% din proteina circulanta e recircuitata prin tubul digestiv => in dereglarile de digestie exista o
mare depertitie protidica, la fel si cu mineralele, ionii.
Bicarbonatul are o actiune alcalinizanta, se transforma in acid carbonic care se scindeaza in CO2 si apa, se
realizeaza reabsorbtia apei si dioxidului de carbon, se formeaza acid carbonic care sub actiunea anhidrazei
carbonice se elimina un ion de hidrogen => bicarbonat. Aceasta asigura permanent sistemul tampon si
echilibrul acido-bazic.
Eliminarea deseurilor
Orice dereglare in una din aceste functii atrage dupa sine si dereglarea celorlalte functii. De exemplu
accelerarea tranzitului prin timpul scazut de actiune al enzimelor digestive duce la maldigestie, incompleta
scindare duce la malabsorbtie.
Tranzitul intestinal care se realizeaza autonom se face intr-un singur sens: pilor - anus = “legea intestinului”.
In mod normal nu exista unda contrasens. Unda antiperistaltica nu e o contractie antisens ci o refulare de
continut contraunda.
| Enteropatii |
| Inapoi |
Acasa
