Capacitatea cheagului la rumegatoare reprezinta 8-13% din capacitatea totala a compartimentelor gastrice
(10-15 l) In cheag ajung alimentele triturate prin fermentatie sub forma lichida sau in suspensie fina. La acest
nivel incepe digestia enzimatica sub actiunea HCl care se continua apoi la nivel intestinal.
Tranzitul gastric e conditionat de motricitatea celor 2 orificii, de pH si de echilibrul simpatic - parasimpatic
(simpaticul guverneaza sfincterele, parasimpaticul tonicitatea peretelui).
Dilatatia poate sa fie consecinta unor tulburari de tranzit mai ales la nivel piloric (un spasm piloric determinat
de procese inflamatorii - gastroduodenite - perturbari ale secretiei biliare care prin actiunea iritanta a
refluxului determina spasm, de ulcere la nivelul antrului duodenal, hipoplazie pilorica), a hipotoniei vagale (in
sindromul Hoflund posterior), a acidozei lactice (de la nivel ruminal ce favorizeaza hipotonia si dilatatia
cheagului), modificarile topografice la nivel intestinal.
Prin stagnarea continutului si modificarea pH-ului se continua procesele fermentative de la nivelul rumenului.
(Un pH acid mai bland determina multiplicarea bacteriilor acidofile, proces prin care se produce dilatatie si la
mongastrice)
Unul din factorii cauzali este acidoza lactica dar si stresul de diferite naturi.
Consecinta a dilatatiei cheagului
-supraancarcare in amonte (foios, rumen, retea) ce se manifesta diferit in functie de natura continutului
furajer (timpanism, impastare, supraancarcare, acidoza ruminala). Semnele domina tabloul clinic.
In aval de cheag => alternari de diaree si constipatie. Animalul prezinta: disorexie, scaderea rumegarii.
Tabloul e dominat de tulburari rumino-reticulare.
La examenul clinic amanuntit:
-deformare pe dreapta in zona ventrala unde la ascultatie se percep zgomote de fermentatie asemanatoare
celor din rumen. La percutie => zona de hipersonoritate, chiar timpanism. In unele tulburari digestive
semnele percepute in zona ventrala dreapta sunt insotite si de modificari de tonus neurovegetativ (ca in
sndromul Hoflund posterior) => bradicardie.
Diagnostic:
-pe baza semnelor clinice
-modificarile din zona ventrala dreapta
-la exploratia rectala la animalele negestante se palpeaza usor cheagul (in mod normal nu poate fi prins).
Datorita dilatatiei si modificarilor de volum a rumenului si retelei se produce si o dislocare a sa. Dislocarea
cheagului e asociata si cu o modificare de pozitie a rumenului si foiosului.
In mod normal pe sectiune la nivel hipocondral in cazul dilatatiei cheagul se deplaseaza spre dreapta.
Cand dilatatia e mai accentuata se poate deplasa pe stanga sau dreapta (dilatatie + deplasare).
Dialatatia se poate face pe stanga intre rumen si peretele abdominal (e frecvent la oi in gestatia avansata
pentru ca volumul uterului dezvoltat ocupa partea dreapta.
La percutia pe partea stanga in zona ventrala => matitate, in zona superioara => sonoritate datorita camerei
de gaze.
La nivel median => zgomot de fermentatie + bolborisme determinate de cantitatea de lichid existenta.
In zona superioara => zgomot timpanic delimitat de zgomot mat ce persista in zona adiacenta rumenului.
Deplasarea pe stanga e insotita de torsiune pe ansa obstrand pilorul si orificiul de trecere de la foios la
cheag ceea ce va determina oprirea tranzitului spre intestin.
In cazul deplasarii spre dreapta cheagul ajunge in zona mediana spre hipocondru, deasupra foiosului. In
mod normal:
=> la percutie: submatitate hepatica
In deplasare cheag: deformare (la inspectie), la percutie => zgomot timpanic, la ascultatie => zgomot de lichid
si de picatura.
Aceste tulburari determina semnul bratului la examenul transrectal.
Diagnostic: - pe baza semnelor clinice, exploratia rectala cand se constata modificari topografice, a
modificarilor generale ce duc spre toxicoza.
Prognosticul e variabil.
In formele usoare de dilatatie: ruminotomie cu vidarea continutului ruminal ceea ce face ca rumenul sa
permita revenirea cheagului in pozitie normala.
Se combate si spasmul piloric (pentru reluarea tranzitului), se administreaza spasmolitice pe cale generala
si pe cale digestiva se alcalinizeaza tubul digestiv. In urma acestor interventii cheagul poate reveni spontan.
La animalele cu gestatie avansata revenirea se face dupa fatare.
In deplasari spre stanga cu torsiune: interventie pe dreapta in zona ventrala, punctionarea cheagului pentru
eliminarea gazelor si lichidelor. Cheagul revine in pozitie ventrala dar e necesara fixarea lui pentru ca datorita
hipotoniei glisarea recidiveaza. Se fixeaza prin puncte de sutura la peretele abdominal (in timp se realizeaza
aderente la perete).
Daca nu se intervine medicamentos prin combaterea spasmului piloric si a pH-ului gastric => exista riscul
recidivei.
(10-15 l) In cheag ajung alimentele triturate prin fermentatie sub forma lichida sau in suspensie fina. La acest
nivel incepe digestia enzimatica sub actiunea HCl care se continua apoi la nivel intestinal.
Tranzitul gastric e conditionat de motricitatea celor 2 orificii, de pH si de echilibrul simpatic - parasimpatic
(simpaticul guverneaza sfincterele, parasimpaticul tonicitatea peretelui).
Dilatatia poate sa fie consecinta unor tulburari de tranzit mai ales la nivel piloric (un spasm piloric determinat
de procese inflamatorii - gastroduodenite - perturbari ale secretiei biliare care prin actiunea iritanta a
refluxului determina spasm, de ulcere la nivelul antrului duodenal, hipoplazie pilorica), a hipotoniei vagale (in
sindromul Hoflund posterior), a acidozei lactice (de la nivel ruminal ce favorizeaza hipotonia si dilatatia
cheagului), modificarile topografice la nivel intestinal.
Prin stagnarea continutului si modificarea pH-ului se continua procesele fermentative de la nivelul rumenului.
(Un pH acid mai bland determina multiplicarea bacteriilor acidofile, proces prin care se produce dilatatie si la
mongastrice)
Unul din factorii cauzali este acidoza lactica dar si stresul de diferite naturi.
Consecinta a dilatatiei cheagului
-supraancarcare in amonte (foios, rumen, retea) ce se manifesta diferit in functie de natura continutului
furajer (timpanism, impastare, supraancarcare, acidoza ruminala). Semnele domina tabloul clinic.
In aval de cheag => alternari de diaree si constipatie. Animalul prezinta: disorexie, scaderea rumegarii.
Tabloul e dominat de tulburari rumino-reticulare.
La examenul clinic amanuntit:
-deformare pe dreapta in zona ventrala unde la ascultatie se percep zgomote de fermentatie asemanatoare
celor din rumen. La percutie => zona de hipersonoritate, chiar timpanism. In unele tulburari digestive
semnele percepute in zona ventrala dreapta sunt insotite si de modificari de tonus neurovegetativ (ca in
sndromul Hoflund posterior) => bradicardie.
Diagnostic:
-pe baza semnelor clinice
-modificarile din zona ventrala dreapta
-la exploratia rectala la animalele negestante se palpeaza usor cheagul (in mod normal nu poate fi prins).
Datorita dilatatiei si modificarilor de volum a rumenului si retelei se produce si o dislocare a sa. Dislocarea
cheagului e asociata si cu o modificare de pozitie a rumenului si foiosului.
In mod normal pe sectiune la nivel hipocondral in cazul dilatatiei cheagul se deplaseaza spre dreapta.
Cand dilatatia e mai accentuata se poate deplasa pe stanga sau dreapta (dilatatie + deplasare).
Dialatatia se poate face pe stanga intre rumen si peretele abdominal (e frecvent la oi in gestatia avansata
pentru ca volumul uterului dezvoltat ocupa partea dreapta.
La percutia pe partea stanga in zona ventrala => matitate, in zona superioara => sonoritate datorita camerei
de gaze.
La nivel median => zgomot de fermentatie + bolborisme determinate de cantitatea de lichid existenta.
In zona superioara => zgomot timpanic delimitat de zgomot mat ce persista in zona adiacenta rumenului.
Deplasarea pe stanga e insotita de torsiune pe ansa obstrand pilorul si orificiul de trecere de la foios la
cheag ceea ce va determina oprirea tranzitului spre intestin.
In cazul deplasarii spre dreapta cheagul ajunge in zona mediana spre hipocondru, deasupra foiosului. In
mod normal:
=> la percutie: submatitate hepatica
In deplasare cheag: deformare (la inspectie), la percutie => zgomot timpanic, la ascultatie => zgomot de lichid
si de picatura.
Aceste tulburari determina semnul bratului la examenul transrectal.
Diagnostic: - pe baza semnelor clinice, exploratia rectala cand se constata modificari topografice, a
modificarilor generale ce duc spre toxicoza.
Prognosticul e variabil.
In formele usoare de dilatatie: ruminotomie cu vidarea continutului ruminal ceea ce face ca rumenul sa
permita revenirea cheagului in pozitie normala.
Se combate si spasmul piloric (pentru reluarea tranzitului), se administreaza spasmolitice pe cale generala
si pe cale digestiva se alcalinizeaza tubul digestiv. In urma acestor interventii cheagul poate reveni spontan.
La animalele cu gestatie avansata revenirea se face dupa fatare.
In deplasari spre stanga cu torsiune: interventie pe dreapta in zona ventrala, punctionarea cheagului pentru
eliminarea gazelor si lichidelor. Cheagul revine in pozitie ventrala dar e necesara fixarea lui pentru ca datorita
hipotoniei glisarea recidiveaza. Se fixeaza prin puncte de sutura la peretele abdominal (in timp se realizeaza
aderente la perete).
Daca nu se intervine medicamentos prin combaterea spasmului piloric si a pH-ului gastric => exista riscul
recidivei.
| Dilatatia cheagului |
| Inapoi |
Acasa
