Din punct de vedere clinic se maifesta prin incetarea contractiilor ruminale => reducerea pana la disparitie a
rumegarii, disparitia apetitului (continutul stagneaza in rumen).
Cauzele atoniei:
-factori locali - musculatura peretelui ruminal - integritatea peretilor, prezenta stimulului, calitatea raspunsului
la stimuli.
Integritatea fibrei musculare: inflamatii (ruminite), procese degenerative de tip toxic sau carential (vit. E, Se),
sursa energetica (in lipsa glucozei care conditioneaza metabolismul aerob; se acumuleaza acid lactic la
nivelul celulei => incapacitate musculara).
Lipsa stimulilor mecanici pe mucoasa ruminala.
Impulsul pe nervul vag e conditionat de integritatea centrului vagal. In encefalite, encefaloze, in sindromul
febril exista o inhibitie vagala => atonie ruminala.
Cand factori toxici actioneaza pe mediatorul chimic (acetilcolina)
In hipocalcemii se produce o atonie musculara, in cazul scaderii ionilor de K, Na.
Atonie primara - cand factorii actioneaza direct pe organ. Consta in lipsa stimulului mecanic (fibra grosiera
stimuleaza contractiile peretelui ruminal), lipsa sau scaderea masticatiei (reflexul de contractie este corelat
cu masticatia), durerile localizate in peretele ruminal, abcese periruminale, unele abcese hepatice, distensia
exagerata a peretelui.
secundara - cand factorul cauzal actioneaza indirect pe fibra musculara (in tulburari de nutritie => miodistrofii
datorita carentei in vitamina E si Se, in hipocalcemii, deficientele in Mg), in unele stari toxice (toxicul
actioneaza si asupra fibrei musculare), frecvent la rumegatoare in cazul intoxicatiei sapremice ( in metrita
purulenta => endotoxinele de la acest nivel trec in sange, actioneaza asupra muschiului miocardic. Cu cat
activitatea fibrei este mai intensa cu atat intoxicatia este mai mare), in nefropatii (intoxicatii cu Pb,
organofosforice, alcaloizi de tip atropinic).
Orice durere, chiar si cea podala, determina si atonie ruminala (deoarece durerea se manifesta prin
simpaticotonie). Activitatea SNC (in encefalite si encefaloze) determina in general stare depresiva si
hipotonie musculara. Starile de stres prelungit (de transport, de acomodare, de aglomerare), starile febrile
consecutiv unor infectii virale sau bacteriene, fenomene compresive (gestatia), formatiuni tumorale in
cavitatea abdominala, dismetabolii - cetoza subclinica, hipoglicemia, starile anemice.
Clinic: se constata o stare depresiva, reducerea apetitului, disparitia rumegarii, defecarea rara, uneori
timpanism. La ascultatia rumenului nu se percep zgomotele motorii. La palpatia cu pumnul in zona flancului
adesea ramane amprenta cateva minute datorita indurarii continutului. Alteori apare senzatia palparii unui
sac plin cu lichid. Fecalele au un aspect cenusiu-negricios (fecale de staza). La exploratia rectala se percepe
bine fundul de sac dorsal (indurat sau asemanator cu o punga plina cu lichid).
Diagnostic diferential intre atonia primara si secundara.
Terapie: in functie de aspectul continutului ruminal - indurat => dilutie prin hidratare si declansarea
fenomenelor de fermentatie (cu solutie de glucoza si drojdie de bere). Fibra musculara poate fi stimulata cu
stricnina, veratrina (Rumiden = stricnina + veratrina, Rumisan = solutie alcoolica - alcoolul este un stimulent
ruminal). Alteori este necesara redresarea microbismului (o stagnare de 2-3 zile a continutului duce la o
grava perturbare a microbismului si o schimbare a raportului intre diferitele tipuri bacteriene (dominand Gram
+).
Se recomanda o improspatare a microsimbiontilor, care se realizeaza prin administrarea bucala de bol
miricic de la un animal cu digestie normala - insamantarile se fac 2-3 zile consecutiv.
Stimularile motorii cu parasimpaticomimetice (pilocarpina) pot sa dea rezultate. Daca atonia se datoreste
durerii provocate de un corp strain, administrarea de pilocarpina poate determina mobilizarea corpului strain
cu perforarea peretelui.
In starile sapremice se intervine mai intai pe patologia uterina, apoi pe cale generala se cauta accelerarea
neutralizarii toxinelor (cu solutii glucozate perfuzabile si vitamine din grupul B).
In cazul atoniei cu continut lichid trebuie vazut care este provenienta lichidului care se acumuleaza in rumen
(surse exogene sau endogene de apa).
Mucoasa ruminala poate fi cheratinizata sau datorita unei osmolaritati crescute a lichidului ruminal apa este
retentionata.
Apa endogena - din circulatie - printr-un flux inversat (ex. in acidoza ruminala) => hemoconcentratie, modificari
cardio-circulatorii. Trebuie mai intai neutralizat acidul lactic (cu bicarbonat sau asociere de bicarbonat de Na
cu bicarbonat de Ca) => se modifica osmolaritatea => tranzitul lichidelor se reia.
Reducandu-se compresiunea pe fibrele musculare => motricitatea se reia spontan sau se intervine cu
Rumiden.
In starile grave de atonie - in cazul consumului de sroturi de ricin => ruminita foarte grava (inflamatie
hemoragica). Se impune ruminotomia cu eliminarea continutului ruminal, dieta de cateva zile, un pansament
ruminal cu mucilagii, un chimioterapic pentru a preveni o multiplicare anormala a florei bacteriene, analgetice
(de tip algocalmin). Dupa 2-3 zile de dieta se incepe cu o alimentatie nefermentescibila (ceaiuri sau floare de
fan), se face o reansamantare, se continua pansamentul 6-7 zile.
Daca atonia ruminala este urmata de acumulare de gaze trebuie facuta trepanatia ruminala, pe trocar se
introduc antifermentescibile (sulfamide, antibiotice).
In formele mai usoare se face sondaj buco-esofagian, gazele se elimina pe sonda, tot pe sonda se introduc
antifermentescibilele.
In lipsa unui antibiotic se poate introduce apa de var (modifica pH-ul ruminal, coaguleaza albumina si
formeaza o pelicula pe suprafata mucoasei lezate.
rumegarii, disparitia apetitului (continutul stagneaza in rumen).
Cauzele atoniei:
-factori locali - musculatura peretelui ruminal - integritatea peretilor, prezenta stimulului, calitatea raspunsului
la stimuli.
Integritatea fibrei musculare: inflamatii (ruminite), procese degenerative de tip toxic sau carential (vit. E, Se),
sursa energetica (in lipsa glucozei care conditioneaza metabolismul aerob; se acumuleaza acid lactic la
nivelul celulei => incapacitate musculara).
Lipsa stimulilor mecanici pe mucoasa ruminala.
Impulsul pe nervul vag e conditionat de integritatea centrului vagal. In encefalite, encefaloze, in sindromul
febril exista o inhibitie vagala => atonie ruminala.
Cand factori toxici actioneaza pe mediatorul chimic (acetilcolina)
In hipocalcemii se produce o atonie musculara, in cazul scaderii ionilor de K, Na.
Atonie primara - cand factorii actioneaza direct pe organ. Consta in lipsa stimulului mecanic (fibra grosiera
stimuleaza contractiile peretelui ruminal), lipsa sau scaderea masticatiei (reflexul de contractie este corelat
cu masticatia), durerile localizate in peretele ruminal, abcese periruminale, unele abcese hepatice, distensia
exagerata a peretelui.
secundara - cand factorul cauzal actioneaza indirect pe fibra musculara (in tulburari de nutritie => miodistrofii
datorita carentei in vitamina E si Se, in hipocalcemii, deficientele in Mg), in unele stari toxice (toxicul
actioneaza si asupra fibrei musculare), frecvent la rumegatoare in cazul intoxicatiei sapremice ( in metrita
purulenta => endotoxinele de la acest nivel trec in sange, actioneaza asupra muschiului miocardic. Cu cat
activitatea fibrei este mai intensa cu atat intoxicatia este mai mare), in nefropatii (intoxicatii cu Pb,
organofosforice, alcaloizi de tip atropinic).
Orice durere, chiar si cea podala, determina si atonie ruminala (deoarece durerea se manifesta prin
simpaticotonie). Activitatea SNC (in encefalite si encefaloze) determina in general stare depresiva si
hipotonie musculara. Starile de stres prelungit (de transport, de acomodare, de aglomerare), starile febrile
consecutiv unor infectii virale sau bacteriene, fenomene compresive (gestatia), formatiuni tumorale in
cavitatea abdominala, dismetabolii - cetoza subclinica, hipoglicemia, starile anemice.
Clinic: se constata o stare depresiva, reducerea apetitului, disparitia rumegarii, defecarea rara, uneori
timpanism. La ascultatia rumenului nu se percep zgomotele motorii. La palpatia cu pumnul in zona flancului
adesea ramane amprenta cateva minute datorita indurarii continutului. Alteori apare senzatia palparii unui
sac plin cu lichid. Fecalele au un aspect cenusiu-negricios (fecale de staza). La exploratia rectala se percepe
bine fundul de sac dorsal (indurat sau asemanator cu o punga plina cu lichid).
Diagnostic diferential intre atonia primara si secundara.
Terapie: in functie de aspectul continutului ruminal - indurat => dilutie prin hidratare si declansarea
fenomenelor de fermentatie (cu solutie de glucoza si drojdie de bere). Fibra musculara poate fi stimulata cu
stricnina, veratrina (Rumiden = stricnina + veratrina, Rumisan = solutie alcoolica - alcoolul este un stimulent
ruminal). Alteori este necesara redresarea microbismului (o stagnare de 2-3 zile a continutului duce la o
grava perturbare a microbismului si o schimbare a raportului intre diferitele tipuri bacteriene (dominand Gram
+).
Se recomanda o improspatare a microsimbiontilor, care se realizeaza prin administrarea bucala de bol
miricic de la un animal cu digestie normala - insamantarile se fac 2-3 zile consecutiv.
Stimularile motorii cu parasimpaticomimetice (pilocarpina) pot sa dea rezultate. Daca atonia se datoreste
durerii provocate de un corp strain, administrarea de pilocarpina poate determina mobilizarea corpului strain
cu perforarea peretelui.
In starile sapremice se intervine mai intai pe patologia uterina, apoi pe cale generala se cauta accelerarea
neutralizarii toxinelor (cu solutii glucozate perfuzabile si vitamine din grupul B).
In cazul atoniei cu continut lichid trebuie vazut care este provenienta lichidului care se acumuleaza in rumen
(surse exogene sau endogene de apa).
Mucoasa ruminala poate fi cheratinizata sau datorita unei osmolaritati crescute a lichidului ruminal apa este
retentionata.
Apa endogena - din circulatie - printr-un flux inversat (ex. in acidoza ruminala) => hemoconcentratie, modificari
cardio-circulatorii. Trebuie mai intai neutralizat acidul lactic (cu bicarbonat sau asociere de bicarbonat de Na
cu bicarbonat de Ca) => se modifica osmolaritatea => tranzitul lichidelor se reia.
Reducandu-se compresiunea pe fibrele musculare => motricitatea se reia spontan sau se intervine cu
Rumiden.
In starile grave de atonie - in cazul consumului de sroturi de ricin => ruminita foarte grava (inflamatie
hemoragica). Se impune ruminotomia cu eliminarea continutului ruminal, dieta de cateva zile, un pansament
ruminal cu mucilagii, un chimioterapic pentru a preveni o multiplicare anormala a florei bacteriene, analgetice
(de tip algocalmin). Dupa 2-3 zile de dieta se incepe cu o alimentatie nefermentescibila (ceaiuri sau floare de
fan), se face o reansamantare, se continua pansamentul 6-7 zile.
Daca atonia ruminala este urmata de acumulare de gaze trebuie facuta trepanatia ruminala, pe trocar se
introduc antifermentescibile (sulfamide, antibiotice).
In formele mai usoare se face sondaj buco-esofagian, gazele se elimina pe sonda, tot pe sonda se introduc
antifermentescibilele.
In lipsa unui antibiotic se poate introduce apa de var (modifica pH-ul ruminal, coaguleaza albumina si
formeaza o pelicula pe suprafata mucoasei lezate.
| Sindromul de atonie ruminala |
| Inapoi |
Acasa
