-pH-ul creste la 7,5-8
-este determinata de furajele bogate in proteina de origne animala sau sroturi de floarea soarelui, soia;
uneori se apeleaza la uree sau ape amoniacale mai ales in ingrasatoriile de taurasi sau berbecuti. La nivelul
rumenului proteinele sunt scindate in aminoacizi. Unii aminoacizi sunt utilizati imediat de catre bacterii, o
cantitate importanta se degradeaza pana la NH3 , prin dezaminare acesta se reduce la -NH2 care este si el
utilizat de catre bacterii. Ureea sub actiunea ureazei e transformata in NH4, apoi in NH3, -NH2; - utilizata de
catre bacterii.
Alta sursa de alcalinizare sunt nitratii si nitritii din furaje. Cu cat cultura este mai fertilizata cu atat planta este
mai bogata in azotati si azotiti. Prin fotosinteza azotatii se transforma in azotiti, acestia in -NH2 si proteine
necesare plantei
.
Daca echilibrul simbiontilor din rumen este normal => nitratii si nitritii sunt degradati => amine biogene care
se absorb in organism si au actiune toxica.
Clinic: in toate starile de alcaloza se produce hipermotricitate intestinala, stari diareice, fecale cu miros de
putrefactie si pH alcalin => alcaloza metabolica cu o eliberare in exces a ionilor de K si blocarea ionilor de Mg
=> aparitia unor fenomene de excitabilitate ce se pot manifesta rabiform sau ca o tetanie.
In intoxicatia cu uree tabloul clinic dominant este de tip nervos (hiperexcitabilitate). In alcaloza acuta apar
tremuraturi musculare, uneori tetanie, mai frecvent in crescatoriile de taurasi. Productia de lapte e prabusita,
grasimea din lapte e scazuta. Cazurile de mortalitate sunt la fel de numeroase ca in acidoza.
Terapia: reechilibrarea ratiei, scoaterea furajelor bogate in proteine, acidifierea rumenului cu acid acetic 1 ml
+ 4-5 litri de apa; administrat cu sonda, cu acid propionic, sau metionina (scump), se administreaza
antibiotice pe cale digestiva. In starile de alcaloza exista riscul complicatiei cu anaerobioze digestive.
Experimental enterotoxiemia la oi nu se poate obtine decat daca in prealabil se alcalinizeaza tubul digestiv cu
bicarbonat.
Pe cale generala se impune acidifierea mediului plasmatic pentru a combate fenomenele nervoase si
musculare (HCl 10 ml/1 litru apa distilata sau ser fiziologic, mai bine cu acizi organici: glutamic, glicocol (au
functie amfotera), acid aspartic (Aspatofort), arginina).
-este determinata de furajele bogate in proteina de origne animala sau sroturi de floarea soarelui, soia;
uneori se apeleaza la uree sau ape amoniacale mai ales in ingrasatoriile de taurasi sau berbecuti. La nivelul
rumenului proteinele sunt scindate in aminoacizi. Unii aminoacizi sunt utilizati imediat de catre bacterii, o
cantitate importanta se degradeaza pana la NH3 , prin dezaminare acesta se reduce la -NH2 care este si el
utilizat de catre bacterii. Ureea sub actiunea ureazei e transformata in NH4, apoi in NH3, -NH2; - utilizata de
catre bacterii.
Alta sursa de alcalinizare sunt nitratii si nitritii din furaje. Cu cat cultura este mai fertilizata cu atat planta este
mai bogata in azotati si azotiti. Prin fotosinteza azotatii se transforma in azotiti, acestia in -NH2 si proteine
necesare plantei
.
Daca echilibrul simbiontilor din rumen este normal => nitratii si nitritii sunt degradati => amine biogene care
se absorb in organism si au actiune toxica.
Clinic: in toate starile de alcaloza se produce hipermotricitate intestinala, stari diareice, fecale cu miros de
putrefactie si pH alcalin => alcaloza metabolica cu o eliberare in exces a ionilor de K si blocarea ionilor de Mg
=> aparitia unor fenomene de excitabilitate ce se pot manifesta rabiform sau ca o tetanie.
In intoxicatia cu uree tabloul clinic dominant este de tip nervos (hiperexcitabilitate). In alcaloza acuta apar
tremuraturi musculare, uneori tetanie, mai frecvent in crescatoriile de taurasi. Productia de lapte e prabusita,
grasimea din lapte e scazuta. Cazurile de mortalitate sunt la fel de numeroase ca in acidoza.
Terapia: reechilibrarea ratiei, scoaterea furajelor bogate in proteine, acidifierea rumenului cu acid acetic 1 ml
+ 4-5 litri de apa; administrat cu sonda, cu acid propionic, sau metionina (scump), se administreaza
antibiotice pe cale digestiva. In starile de alcaloza exista riscul complicatiei cu anaerobioze digestive.
Experimental enterotoxiemia la oi nu se poate obtine decat daca in prealabil se alcalinizeaza tubul digestiv cu
bicarbonat.
Pe cale generala se impune acidifierea mediului plasmatic pentru a combate fenomenele nervoase si
musculare (HCl 10 ml/1 litru apa distilata sau ser fiziologic, mai bine cu acizi organici: glutamic, glicocol (au
functie amfotera), acid aspartic (Aspatofort), arginina).
| Alcaloza ruminala |
| Inapoi |
Acasa
