In anumite conditii se pot produce procese inflamatorii  locale (ca urmare a actiunii mecanice a furjelor
grosiere) ce trec neobservate. Cand sunt factori agresivi ce actioneaza asupra intregii mucoase procesul
inflamator  e generalizat. Astfel de inflamatii sunt generate de substante chimice iritate din furaj (fie o
componenta a furajelor precum uleiurile eterice din rapita, ricinul; ce determina ruminita hemoragica, sroturi
de floarea soarelui cand reziduurile solventului de extractie sunt crescute, dar si modificarile de pH
determinate de dismicrobism).
Acidozele latente sunt urmate de vasodilatatie, congestie de staza la nivelul mucoasei.
Alcalozele - putrefactia continutului ruminal determina procese de necroza, mortificare a mucoasei.
Actioneaza si factori microbieni specifici, micotici (furaje mucegaite), bacterieni (Actinobacilus, bacilul TBC,
necrobacili), virali (virusul bolii mucoaselor, febrei aftoase, febra catarala maligna, ectima, variola) ce pot
determina inflamatia mucoasei rumino-reticulare.
Alti factori:
-parazitari (diferite tipuri de strongili) ce se localizeaza in toate compartimentele prestomacelor si determina
actiune mecanico-iritativa ce initiaza inflamatia.
In functie de agresivitatea factorului care actioneaza evolutia este:
* acuta (in viroze, factori chimici) - se manifesta prin semne digestive (inapetenta, disorexie, polidipsie,
disparitia rumegarii, o scadere a intensitatii miscarilor ruminale dar cu cresterea frecventei).
Adesea apar descarcari colinice. In starea generala datorita durerii mucoasei  apare retractia abdomenului.
Apare tendinta de hipotermie, tahicardie, tahipnee, semne generale de rumenotoxiemie.
Evolutia e de cateva zile (4 -5) cand datorita stagnarii continutului si a proceselor de putrefactie (exfolierile
mucoasei alterate, sursa proteica, favorizeaza dezvoltarea anaerobilor ce prin multiplicare elimina endotoxine
si genereaza amine biogene => ruminotoxiemie).
Prin mucoasa alterata trec usor bacterii in circulatia generala putand duce la abcese (frecvent hepatice).

Diagnosticul: se limiteaza la cel de atonie ruminala. Un examen al fecalelor evidentiaza alcalinitatea lor. In
frotiu se pot observa detritusuri epiteliale, miros de putrefactie.
Examenul de continut ruminal releva o scadere a vitezei de sedimentare a sucului ruminal, culoare
cenusiu-negricioasa. In formele hemoragice lichidul are culoare usor citrina.
Examenul bacteriologic pe frotiu evidentiaza o dominare a gram negativilor.
Examenul hematologic evidentiaza existenta unui proces inflamator.

Prognostic:
-variabil in functie de natura cauzala. In cazul ruminitelor hemragice si a celor de tip viral => prognostic grav.

Tratament:
-vizeaza scaderea durerii prin administrarea de anlagezice pe cale generala. Se videaza continutul ruminal
preferabil prin sondaj; ce ne poate permite si
spalaturi ruminale (cu sol. salina, ser fiziologic) si revidarea repetata. Apoi in cantitate crescuta se
administreaza antibiotice sau chimioterapice pe sonda (oxitetraciclina, eritromicina, streptomicina, 4-6 g in
5-6 litri lichid; preferabil lichidul sa fie un liniment, infuzie de in sau decoct care sa asigure si pansamentul
mucoasei gastrice. Terapia dureaza 4-5 zile, animalul se hraneste parenteral sau pe cale digestiva cu furaje
usor digestibile (floare de fan, infuzii).
In ruminitele simptomatice se combate si maladia primara.
Mai grav datorita consecintelor evolueaza forma cronica, numita si ruminita hiperplastica sau paracheratoza
ruminala.
La necropsie mucoasa ruminala e ingrosata cu papilele mari cornificate ca o perie si de culoare maronie.
Aceasta modificare reprezinta de fapt o reactie de aparare a mucoasei. Straturile superficiale ale epiteliului
mucoasei care in mod normal se cornifica dar se si remaniaza prin actiunea continutului ruminal ce le
erodeaza.

In forma cronica straturile superficiale cornificate nu se mai exfoliaza aparand keratinizarea. Aceasta
inseamna ca fenomenele motorii ale rumenului sunt scazute iar actiunea mecanica a furajelor nu mai
remaniaza stratul superficial. In consecinta ingrosarea epiteliului mucoasei va bloca fenomenul de absorbtie.
Nici apa nu se mai absoarbe la nivelul mucoasei si nici AGV.
Scaderea motricitatii, a malaxarii, antreneaza dezechilibre microbiene si de pH cu o fermentatie anormala
(tipurile bacteriene cu rol important pot dispare). Apar carente diverse.
Toate aceste modificari sunt consecinta fie a unor factori toxici, fie micotici ce in cantitati mici actioneaza lent.
La fel in acidoza ruminala cronica => apare frecvent la berbecutii la ingrasat dar si la vacile de lapte la care
domina furajele concentrate si fanul macinat.
Lipsa de fibra bruta se considera a fi una dintre cauzele cele mai frecvente ale bolii. Acelasi efect il are si
administrarea de creta cu intentia de a tampona acidoza latenta (CaSO4 si CaCO3 sunt neabsorbabile; o
cantitate scazuta se ionizeaza si se absoarbe dar determina scaderea absorbtiei de Zn  => determina
parakeratoze).
Forma digestiva uneori e insotita si de o forma cutanata (hiper si parakeratoza cutanata). A fost produsa
experimental la porc prin administrare in exces de Ca.

Clinic: slabire progresiva, animal cu aspect distrofic cu parul mare si mat, piele lipsita de elasticitate si
ingrosata. Uneori apar depilari consecutive hipozincozei, frecvent in jurul ochilor. La vitei apar depilari si pe
coapse, abdomen.
-apetit capricios, rumegare lenta, alternari de diaree cu constipatie, abdomen ptozat datorita hipotoniei, sete
crescuta.

Diagnosticul pe baza semnelor clinice e dificil. Se limiteaza la atonie, acidoza latenta, sindrom Hoflund.
Coroborarea semenlor clinice cu date anamnetice (tipul de mancare) si evolutia lenta (slabire), uneori
semnele cutanate pot ajuta la stabilirea diagnosticului.
Aspectul necropsic e edificator (are valoare deosebita in diagnosticul de efectiv)

Prognostic:
-rezervat
-uneori keratinizarea devine ireversibila. In formele mai usoare prin modificarea dietei alimentare se poate
realiza remanierea mucoasei dar foarte lent (20-30 de zile) - important din punct de vedere economic.
Reticulite
Google
Inapoi
Acasa
Previous page