Este cunoscuta de foarte multa vreme. Pasteur are contributia cea mai importanta.
Victor Babes:
- tehnica vaccinarii imediate
- tulpina de virus rabic Babes = sursa de vaccin
- a observat in citoplasma celulelor nervoase de la animalele bolnave prezenta unor formatiuni oxifile
(corpi Babes sau Babes-Negri).
Boala era raspandita in trecut in toata lumea, in prezent multe tari sunt indemne (Australia) - carantina
obligatorie (minim 8 luni in Anglia). Este prezenta in tari cu teritorii mari impadurite (se vorbeste de turbare
urbana si silvatica). Exista un organism european care publica periodic situatia turbarii in tarile europene.
Turbarea e o boala infectioasa, nu e contagioasa (poti sa stai langa animal fara sa te imbolnavesti). Este
produsa de un virus din familia Rhabdoviridae care se poate prezenta sub 2 forme:
- virusuri salbatice (de strada) - inoculate prin muscatura
- virusuri fixe - au capacitatea de a se propaga de la poarta de intrare la nivelul SNC
E intalnita la toate animalele cu sange cald (la pasare cu unele particularitati). Virusul s-a izolat si de la
poechiloterme (broaste) - nu e o boala curenta.
Nici un animal care a facut boala nu s-a vindecat. Turbarea se termina numai prin moarte.
Este un virus neurotrop, se replica exclusiv in SN - neuronii din SNC, in formatiile nodulare nervoase asociate
sistemului nervos simpatic si parasimpatic. Nervii sunt conductorii virusului catre celulele nervoase. Neuronii
cei mai afectati sunt cei din cornul Ammon.
In citoplasma celulelor virusul de strada produce incluzii oxifile alcatuite din corpusculi bazofili.
Virusurile fixe nu produc incluzii pentru ca incubatia este scurta (la fel si pentru virusurile de strada foarte
patogene).
Prin prelucrare in laborator virusul si-a pierdut proprietatea de neuroprobazie (nu migreaza spre SNC).
Virusul se cultiva foarte greu pe culturi celulare, se obtine usor pe specii receptive (iepuri, soareci), exista si
tulpini atipice - Flury - a fost izolata in America de Sud, s-a reusit avianizarea ei (se multiplica pe embrion de
gaina) => este folosita pentru vaccinuri.
Rezistenta virusului: liofilizat rezista 4 ani , la -40 de grade 34 de luni, lumina solara il distruge in 2 saptamani
(cand e eliminat prin saliva).
Toate animalele suspectate de turbare (muscate sau zgariate de animale care pot fi infectate) daca in 10 zile
animalul care a muscat nu prezinta semne de turbare inseamna ca muscatura sa nu a fost infectanta la
momentul respectiv.
Cel mai bine virusul se conserva in glicerina => pentru examenul biologic se trimit fragmente de creier in
glicerina 50%.
Patogenitatea: virusul rabic e antigen uniform, actioneaza prin virulenta (capacitatea de replicare), sub
actiunea lui se elaboreaza si substante toxice care intervin in producerea de accidente postvaccinale cand se
folosesc tulpini vii.
Se sensibilizeaza substratul pe care se dezvolta virusul (creierul) => s-a ajuns la concluzia ca se elaboreaza
niste toxine => nu se mai folosesc vaccinuri obtinute prin cultivare pe creier - se foloseste doar creier de
soarece nou-nascut care nu e antigenic. In prezent se folosesc virusuri cultivate pe culturi celulare.
Vaccinurile vii sunt interzise la om.
Virusul e patogen la numeroase specii de mamifere, animale de laborator. De regula iepurele face turbare
paralitica. La pasari boala apare exceptional.
Boala e prezenta si la animalele hibernante; in timpul hibernarii evolutia se opreste (ariciul).
Experimental infectia s-a demonstrat si la poechiloterme - apar incluzii care dispar in timp, vanarea acestor
animale de catre altele determina infectarea lor.
Exista 2 tipuri de virus
- de strada - e cel care produce boala, e incluziogen, tulpinile sunt foarte virulente
- fix - evolutie relativ stabila, perioada de incubatie e scurta => nu e incluziogen, produce turbare
paralitica fara manifestari prodromale si agresivitate, si-a pierdut neuroprobazia.
Epidemiologie: sunt receptive toate mamiferele
(la om determina hidrofobie, nu si la animale)
Boala e mai frecventa la carnivore (caini, pisici)
In Romania la oi - sursa de infectie e in principal vulpea
Nu exista surse secundare, numai surse primare = animale care care elimina virusul mai ales prin saliva (si
lilieci hematofagi)
Virusul se gaseste in SNC si SNP, in saliva apare inaintea manifestarilor clinice, nu e prezent in sange,
excretii si secretii.
Infectia se realizeaza prin muscatura si zgarietura (acumularea salivei in cavitatea bucala, cand apare
paralizia faringelui saliva se scurge pana pe gheare).
Turbare: - urbana (sursa sunt animalele domestice sau animalele salbatice care patrund in colectivitati)
- silvatica (vulpe, lup, urs) - boala apare in principal primavara.
Perioada de incubatie variaza in functie de locul muscaturii (cu cat e mai aproape de cap sau zona e mai
inervata cu atat evolutia e mai scurta.
Sucul gastric distruge virusul.
Accidental apare la cei care fac necropsii sau transeaza animale.
Dinamica epizootica: boala sporadica, se infecteaza doar animalele care intra in contact cu animalul bolnav.
La oaie poate avea un caracter enzootic - apar mai multe oi bolnave in acelasi timp.
Patogeneza: de la poarta de intrare dupa mai multe ore, in contact cu terminatiile nervoase incepe
propagarea centripeta - se deplaseaza pe traiect nervos (din sinapsa in sinapsa) spre SNC: creier sau
maduva spinarii. Durata neuroprobaziei e proportionala cu lungimea traiectului de parcurs.
Durata totala e de la 8-10 zile la 3-4 luni cu variatii foarte mari:
-la caine 15-60 zile, pisica 20-30 zile, cal 15-60 zile (cu limite 8 zile-2 ani), taurine 30-90 zile (cu limite 15 zile -
2,5 ani), ovine 15-30 zile (cu limite 15-70 zile), porc 15-30 zile (cu limite 6 zile - 6 luni).
Durata depinde si de varsta, cantitatea de virus.
Evoueaza acut sub 2 forme: turbare furioasa si turbare paralitica (muta)
Exista 3 faze: - prodromica
- de excitatie (agresivitate)
- paralitica
In turbarea paralitica primele 2 faze sunt scurte si chiar nesesizate clinic.
Faza prodromica - pevertirea gustului, animalul sta retras, se schimba vocea, midriaza sau mioza, dureaza
1-3 zile.
Faza de excitatie - furie, musca, dromomanie, incaierari, maxilarul inferior e paralizat, se repede la orice -
prezentarea unui baston e semn important pentru diagnostic - il prinde cu dintii atat de tare ca il scoti cu tot cu
dinti.
Faza paralitica - initial hipoestezia cutanata, pareze, paralizii, dureaza 7-8 zile.
Sunt si forme atipice - au prurit (uneori violent), manifestari de encefalita, glicozurie, eozinopenie.
La caine si pisica evolueaza forma furioasa: sunt agresive inca din faza prodromica, vocea e modificata,
musca, zgarie, evolutia dureaza 3-6 zile. Paralizia maxilarului inferior, dar tot are tendinta de agresivitate.
Boala nu depaseste 10 zile.
La cal - forma furioasa - neliniste, buza inferioara e usor retractata => imaginea de ras sardonic, gust
pervertit, musca, ingera orice.
La toate speciile apar halucinatii. Pruritul e la cal foarte violent; grataj cu dintii pana la os. Evolueaza 4-6 zile.
La oi si capre - forma furioasa - accese de furie, lovesc cu picioarele, coarnele, strabism, pica, paralizie cu
decubit, opistotomus, emprostotomus.
La taurine - forma furioasa - agresivitate, paralizie, moarte dupa 4-6 zile
- forma paralitica - disfagie, hipersalivatie, paralizie incepand cu trenul posterior, decubit.
La porc - forma furioasa - hiperestezie, agresivitate, faza paralitica e mai scurta, in 2-4 zile moare.
La pasari - apare la cocosi, e foarte rara, forma furioasa, moarte in 3-4 zile.
Morfopatologie: nu exista modificari caracteristice. Pot apare modificari ale unor organe = leziuni in stomac si
intestin datorita obiectelor ingerate, congestie si hemoragii cerebrale, glicozurie (la ierbivore are mare valoare
de diagnostic de prezumtie), incluzii Babes-Negri.
Leziuni nespecifice: infiltratii limfocitare perivasculare si nodulare, procese de neuronofagie, unii din
ganglionii nervosi sunt degenerati - noduli van Gehuchten-Melis - au valoare de diagnostic. In nervii periferici
apar procese degenerative ale prelungirilor dendritice.
!!! 10 zile = perioada pana cand saliva contine virusuri, nu e perioada de incubatie
Animalele bolnave nu se sacrifica.
Examene: imunofluorescenta directa - amprente pe lama de pe suprafata de sectiune a cornului Ammon,
frotiul se citeste la microscopul cu ultraviolete. Daca diagnosticul e pozitiv => se confirma boala, daca e
negativ => nu se exclude turbarea (absenta nu infirma turbarea)
- examenul biologic - infectia intracerebrala a soarecilor tineri cu suspensie de la animalul bolnav. Daca
soarecii pana la 2 saptamani fac turbarea, daca dupa 3 saptamani sunt normali, iar unii se sacrifica pentru a
evidentia eventualele incluzii => avem confirmarea.
- bioproba e cea mai importanta
Se poate face si seroneutralizare.
Pentru examenul biologic fragmentul de creier se trimite in glicerina 50%, pentru imunofluorescenta se
trimite ca atare.
Combatere: nu exista tratament
Animalele sunt grupate in 3 categorii:
1. animal suspect de turbare (musca sau zgarie fara motiv)
2. suspect de contaminare cu virus rabic
3. animal turbat
1. Animalul suspect de turbare: daca cel agresat e omul animalul se tine sub observatie 10 zile in functie
daca a fost vaccinat sau nu antirabic + manifestarile, cu un document eliberat de medicul veterinar.
Al 2-lea document se elibereaza dupa 5 zile, al 3-lea la 10 zile. Daca nu apar semne clinice in 10 zile =>
animalul poate fi infectat dar nu exista virus in saliva
2. Animale suspecte de contaminare cu virus rabic: toate animalele muscate de animale suspecte sunt
sacrificate. Animalele de interes economic se pot tine sub observatie 6 luni sau se sacrifica in 6 zile daca
vrem sa nu pierdem animalul.
3. Animal turbat - se sechestreaza, se poate ucide. Pentru examen intereseaza creierul
Combatere: sa fie tratate imediat plagile prin muscatura (cauterizarea plagii distruge virusul)
Profilaxie -nespecifica - pentru animalele fara stapan care trebuie capturate si izolate, modul de valorificare a
cadavrelor, interzicerea vanatorii cu caini in zonele in care exista focare de turbare, carantina la granita
(obligativitatea stampilei si parafei medicului)
-specifica - imunizarea animalelor domestice (in Romania e obligatorie vaccinarea cainilor, in unele tari
se vaccineaza si pisicile si oamenii care vin in contact cu animalele)
- cu vaccinuri inactivate, la animale si vaccinuri vii, la varsta de 2-3 luni, a 2-a vaccinare dupa o luna (rapel),
apoi vaccinare de intretinere anuala
- inregistrarea cainilor (inclusiv impozitarea).
Victor Babes:
- tehnica vaccinarii imediate
- tulpina de virus rabic Babes = sursa de vaccin
- a observat in citoplasma celulelor nervoase de la animalele bolnave prezenta unor formatiuni oxifile
(corpi Babes sau Babes-Negri).
Boala era raspandita in trecut in toata lumea, in prezent multe tari sunt indemne (Australia) - carantina
obligatorie (minim 8 luni in Anglia). Este prezenta in tari cu teritorii mari impadurite (se vorbeste de turbare
urbana si silvatica). Exista un organism european care publica periodic situatia turbarii in tarile europene.
Turbarea e o boala infectioasa, nu e contagioasa (poti sa stai langa animal fara sa te imbolnavesti). Este
produsa de un virus din familia Rhabdoviridae care se poate prezenta sub 2 forme:
- virusuri salbatice (de strada) - inoculate prin muscatura
- virusuri fixe - au capacitatea de a se propaga de la poarta de intrare la nivelul SNC
E intalnita la toate animalele cu sange cald (la pasare cu unele particularitati). Virusul s-a izolat si de la
poechiloterme (broaste) - nu e o boala curenta.
Nici un animal care a facut boala nu s-a vindecat. Turbarea se termina numai prin moarte.
Este un virus neurotrop, se replica exclusiv in SN - neuronii din SNC, in formatiile nodulare nervoase asociate
sistemului nervos simpatic si parasimpatic. Nervii sunt conductorii virusului catre celulele nervoase. Neuronii
cei mai afectati sunt cei din cornul Ammon.
In citoplasma celulelor virusul de strada produce incluzii oxifile alcatuite din corpusculi bazofili.
Virusurile fixe nu produc incluzii pentru ca incubatia este scurta (la fel si pentru virusurile de strada foarte
patogene).
Prin prelucrare in laborator virusul si-a pierdut proprietatea de neuroprobazie (nu migreaza spre SNC).
Virusul se cultiva foarte greu pe culturi celulare, se obtine usor pe specii receptive (iepuri, soareci), exista si
tulpini atipice - Flury - a fost izolata in America de Sud, s-a reusit avianizarea ei (se multiplica pe embrion de
gaina) => este folosita pentru vaccinuri.
Rezistenta virusului: liofilizat rezista 4 ani , la -40 de grade 34 de luni, lumina solara il distruge in 2 saptamani
(cand e eliminat prin saliva).
Toate animalele suspectate de turbare (muscate sau zgariate de animale care pot fi infectate) daca in 10 zile
animalul care a muscat nu prezinta semne de turbare inseamna ca muscatura sa nu a fost infectanta la
momentul respectiv.
Cel mai bine virusul se conserva in glicerina => pentru examenul biologic se trimit fragmente de creier in
glicerina 50%.
Patogenitatea: virusul rabic e antigen uniform, actioneaza prin virulenta (capacitatea de replicare), sub
actiunea lui se elaboreaza si substante toxice care intervin in producerea de accidente postvaccinale cand se
folosesc tulpini vii.
Se sensibilizeaza substratul pe care se dezvolta virusul (creierul) => s-a ajuns la concluzia ca se elaboreaza
niste toxine => nu se mai folosesc vaccinuri obtinute prin cultivare pe creier - se foloseste doar creier de
soarece nou-nascut care nu e antigenic. In prezent se folosesc virusuri cultivate pe culturi celulare.
Vaccinurile vii sunt interzise la om.
Virusul e patogen la numeroase specii de mamifere, animale de laborator. De regula iepurele face turbare
paralitica. La pasari boala apare exceptional.
Boala e prezenta si la animalele hibernante; in timpul hibernarii evolutia se opreste (ariciul).
Experimental infectia s-a demonstrat si la poechiloterme - apar incluzii care dispar in timp, vanarea acestor
animale de catre altele determina infectarea lor.
Exista 2 tipuri de virus
- de strada - e cel care produce boala, e incluziogen, tulpinile sunt foarte virulente
- fix - evolutie relativ stabila, perioada de incubatie e scurta => nu e incluziogen, produce turbare
paralitica fara manifestari prodromale si agresivitate, si-a pierdut neuroprobazia.
Epidemiologie: sunt receptive toate mamiferele
(la om determina hidrofobie, nu si la animale)
Boala e mai frecventa la carnivore (caini, pisici)
In Romania la oi - sursa de infectie e in principal vulpea
Nu exista surse secundare, numai surse primare = animale care care elimina virusul mai ales prin saliva (si
lilieci hematofagi)
Virusul se gaseste in SNC si SNP, in saliva apare inaintea manifestarilor clinice, nu e prezent in sange,
excretii si secretii.
Infectia se realizeaza prin muscatura si zgarietura (acumularea salivei in cavitatea bucala, cand apare
paralizia faringelui saliva se scurge pana pe gheare).
Turbare: - urbana (sursa sunt animalele domestice sau animalele salbatice care patrund in colectivitati)
- silvatica (vulpe, lup, urs) - boala apare in principal primavara.
Perioada de incubatie variaza in functie de locul muscaturii (cu cat e mai aproape de cap sau zona e mai
inervata cu atat evolutia e mai scurta.
Sucul gastric distruge virusul.
Accidental apare la cei care fac necropsii sau transeaza animale.
Dinamica epizootica: boala sporadica, se infecteaza doar animalele care intra in contact cu animalul bolnav.
La oaie poate avea un caracter enzootic - apar mai multe oi bolnave in acelasi timp.
Patogeneza: de la poarta de intrare dupa mai multe ore, in contact cu terminatiile nervoase incepe
propagarea centripeta - se deplaseaza pe traiect nervos (din sinapsa in sinapsa) spre SNC: creier sau
maduva spinarii. Durata neuroprobaziei e proportionala cu lungimea traiectului de parcurs.
Durata totala e de la 8-10 zile la 3-4 luni cu variatii foarte mari:
-la caine 15-60 zile, pisica 20-30 zile, cal 15-60 zile (cu limite 8 zile-2 ani), taurine 30-90 zile (cu limite 15 zile -
2,5 ani), ovine 15-30 zile (cu limite 15-70 zile), porc 15-30 zile (cu limite 6 zile - 6 luni).
Durata depinde si de varsta, cantitatea de virus.
Evoueaza acut sub 2 forme: turbare furioasa si turbare paralitica (muta)
Exista 3 faze: - prodromica
- de excitatie (agresivitate)
- paralitica
In turbarea paralitica primele 2 faze sunt scurte si chiar nesesizate clinic.
Faza prodromica - pevertirea gustului, animalul sta retras, se schimba vocea, midriaza sau mioza, dureaza
1-3 zile.
Faza de excitatie - furie, musca, dromomanie, incaierari, maxilarul inferior e paralizat, se repede la orice -
prezentarea unui baston e semn important pentru diagnostic - il prinde cu dintii atat de tare ca il scoti cu tot cu
dinti.
Faza paralitica - initial hipoestezia cutanata, pareze, paralizii, dureaza 7-8 zile.
Sunt si forme atipice - au prurit (uneori violent), manifestari de encefalita, glicozurie, eozinopenie.
La caine si pisica evolueaza forma furioasa: sunt agresive inca din faza prodromica, vocea e modificata,
musca, zgarie, evolutia dureaza 3-6 zile. Paralizia maxilarului inferior, dar tot are tendinta de agresivitate.
Boala nu depaseste 10 zile.
La cal - forma furioasa - neliniste, buza inferioara e usor retractata => imaginea de ras sardonic, gust
pervertit, musca, ingera orice.
La toate speciile apar halucinatii. Pruritul e la cal foarte violent; grataj cu dintii pana la os. Evolueaza 4-6 zile.
La oi si capre - forma furioasa - accese de furie, lovesc cu picioarele, coarnele, strabism, pica, paralizie cu
decubit, opistotomus, emprostotomus.
La taurine - forma furioasa - agresivitate, paralizie, moarte dupa 4-6 zile
- forma paralitica - disfagie, hipersalivatie, paralizie incepand cu trenul posterior, decubit.
La porc - forma furioasa - hiperestezie, agresivitate, faza paralitica e mai scurta, in 2-4 zile moare.
La pasari - apare la cocosi, e foarte rara, forma furioasa, moarte in 3-4 zile.
Morfopatologie: nu exista modificari caracteristice. Pot apare modificari ale unor organe = leziuni in stomac si
intestin datorita obiectelor ingerate, congestie si hemoragii cerebrale, glicozurie (la ierbivore are mare valoare
de diagnostic de prezumtie), incluzii Babes-Negri.
Leziuni nespecifice: infiltratii limfocitare perivasculare si nodulare, procese de neuronofagie, unii din
ganglionii nervosi sunt degenerati - noduli van Gehuchten-Melis - au valoare de diagnostic. In nervii periferici
apar procese degenerative ale prelungirilor dendritice.
!!! 10 zile = perioada pana cand saliva contine virusuri, nu e perioada de incubatie
Animalele bolnave nu se sacrifica.
Examene: imunofluorescenta directa - amprente pe lama de pe suprafata de sectiune a cornului Ammon,
frotiul se citeste la microscopul cu ultraviolete. Daca diagnosticul e pozitiv => se confirma boala, daca e
negativ => nu se exclude turbarea (absenta nu infirma turbarea)
- examenul biologic - infectia intracerebrala a soarecilor tineri cu suspensie de la animalul bolnav. Daca
soarecii pana la 2 saptamani fac turbarea, daca dupa 3 saptamani sunt normali, iar unii se sacrifica pentru a
evidentia eventualele incluzii => avem confirmarea.
- bioproba e cea mai importanta
Se poate face si seroneutralizare.
Pentru examenul biologic fragmentul de creier se trimite in glicerina 50%, pentru imunofluorescenta se
trimite ca atare.
Combatere: nu exista tratament
Animalele sunt grupate in 3 categorii:
1. animal suspect de turbare (musca sau zgarie fara motiv)
2. suspect de contaminare cu virus rabic
3. animal turbat
1. Animalul suspect de turbare: daca cel agresat e omul animalul se tine sub observatie 10 zile in functie
daca a fost vaccinat sau nu antirabic + manifestarile, cu un document eliberat de medicul veterinar.
Al 2-lea document se elibereaza dupa 5 zile, al 3-lea la 10 zile. Daca nu apar semne clinice in 10 zile =>
animalul poate fi infectat dar nu exista virus in saliva
2. Animale suspecte de contaminare cu virus rabic: toate animalele muscate de animale suspecte sunt
sacrificate. Animalele de interes economic se pot tine sub observatie 6 luni sau se sacrifica in 6 zile daca
vrem sa nu pierdem animalul.
3. Animal turbat - se sechestreaza, se poate ucide. Pentru examen intereseaza creierul
Combatere: sa fie tratate imediat plagile prin muscatura (cauterizarea plagii distruge virusul)
Profilaxie -nespecifica - pentru animalele fara stapan care trebuie capturate si izolate, modul de valorificare a
cadavrelor, interzicerea vanatorii cu caini in zonele in care exista focare de turbare, carantina la granita
(obligativitatea stampilei si parafei medicului)
-specifica - imunizarea animalelor domestice (in Romania e obligatorie vaccinarea cainilor, in unele tari
se vaccineaza si pisicile si oamenii care vin in contact cu animalele)
- cu vaccinuri inactivate, la animale si vaccinuri vii, la varsta de 2-3 luni, a 2-a vaccinare dupa o luna (rapel),
apoi vaccinare de intretinere anuala
- inregistrarea cainilor (inclusiv impozitarea).
| Turbarea (rabia) |
|
| Inapoi |
Acasa
