-frecventa la cal, om si alte specii de animale
-boala de regula acuta produsa toxina C. tetani = contractii spasmodice (tetanice) ale musculaturii striate
-apare la numeroase specii, cunoscuta de multa vreme
-microbul e izolat in1884
-anatoxina tetanica - e nepatogena si induce rezistenta la tetanos (echivalent cu un vaccin)
-antitoxina tetanica - echivalenta serului tetanic.
Bacilul tetanosului: anaerob, mobil, sporulat, necapsulat, in contact cu oxigenul sporuleaza foarte repede,
sporul are o rezistenta foarte mare. Formele vegetative sunt mai sensibile. Dupa ce sporul germineaza
bacteria are antigene somatice si flagelare. Cilii elaboreaza si elibereaza o exotoxina care prezinta 2
componente: tetanospasmina (determina contractii musculare) si tetanohemolizina (distruge globulele rosii).
Exotoxina e foarte rezistenta la temperatura (la 120 de grade), dar e solubila in apa si se inactiveaza chiar la
65 de grade timp de 30 de minute - isi pierde patogenitatea.
Experimental boala se reproduce cu extoxina, nu se reproduce cu spori spalati.
Toxina este foarte activa.
Epidemiologie: solipedele (caii), oamenii, oile, caprele, porcii, cainii (nu si pisicile), taurinele mai rar, si
animalele salbatice.
Surse de infectie: depind de mediul in care traiesc animalele. Sporii pot fi prezenti si in tubul digestiv pentru
ca e aerat si sporii nu vegeteaza. Chiar daca ar vegeta toxina se absoarbe foarte greu prin mucoasa
digestiva, iar cantitatea care s-ar absorbe determina treptat imunitate care dureaza toata viata animalului.
Sporii se pot elimina prin fecale, contamineaza solul => surse de infectie pentru animalele care prezinta
plagi. Sporii pot fi vehiculati si prin apa. Este o boala de origine telurica.
Dianmica epizootica: e o boala sporadica, poate apare si enzootic mai ales la oi dupa tuns, dupa castrari,
fatari. Nu are caracter sezonier, e mai frecventa in timpul muncilor, fatarilor.
Sporul se poate introduce chiar prin acul de seringa.
Patogeneza: dupa patrunderea in tesuturi sporii vegeteaza. Cand nu vegeteaza sunt distrusi prin fagocitoza.
Germineaza in absenta oxigenului, nu germineaza daca plaga e sangeranda. Bacilul se multiplica numai la
poarta de intrare, in organism se raspandeste numai toxina.
Efectul local e neglijabil deorece principalul agent e toxina. Plaga chiar se poate vindeca superficial.
Toxina se gaseste in sange, filetele nervoase motorii, in limfa si coarnele anterioare motorii ale maduvei, nu
si in scoarta cerebrala. Sectionarea nervului motor imediat dupa patrundere opreste evolutia intoxicatiei.
Toxina paralizeaza mecanismele de inhibitie marind conductibilitatea sinaptica. Dupa difuzare in maduva =>
tetanosul descendent.
Toxina inhiba actiunea colinesterazei => acumularea acetilcolinei in sinapsele neuro-musculare => contractii
spasmodice.
Dupa moarte temperatura continua sa creasca datorita perturbarii termoreglarii la nivel central.
-transpiratie exagerata mai ales in timpul crizelor.
Moartea se datoreaza asfixiei - tetanohemolizina distruge globulele rosii, paraliziei de diafragma, epuizare -
nu se mai poate hrani.
Clinic: incubatie variabila, uneori plaga se vindeca superficial dar in profunzime bacteria vegeteaza.
Evolueaza obisnuit generalizat descendent (din maduva spre periferie) inducand tetanie. Incepe cu
musculatura capului, apare trismus, se extinde la gat , membre
-nari in trompeta, buze contractate (ras sardonic), cap intins pe gat, mers dificil ca pe ace. Tetania nu e
permanenta - iese din criza => ca elaborarea toxinei e determinata de anumiti factori favorizanti. Temperatura
e normala la inceput, creste progresiv, pulsul se accelereaza, respiratie dificila (muschii intercostali,
laringieni). Datorita hipoxiei => congestia si cianoza mucoaselor, edem pulmonar, transpiratie abundenta.
-mortalitate mai mica de 40%
-la taurine evoueaza mai usor - in fatari distocice, retentii placentare (tetanos puerperal), de regula infectii
localizate la musculatura trenului posterior.
Cele mai grave forme sunt la porci (castrari). Tetania incepe cu maseterii, apoi se generalizeaza, prezinta
hiperestezie cutanata, mersul e rigid, sunt foarte rare vindecarile de tetanos la porc datorita cantitatii mari de
germeni patrunsi.
Nu sunt leziuni semnificative. Rigiditatea cadaverica se instaleaza imediat dupa moarte, sangele e inchis la
culoare datorita lipsei oxigenului. Apar leziuni degenerative, degenerescenta hepatica, renala, hiperemie.
Diagnostic: semne clinice
-diagnostic diferential fata de meningo-encefalo-mielite, reumatismul muscular, furbura, tetania de vara.
Prognosticul e grav daca interventia nu se face de la primele manifestari. Cu cat toxina se acumuleaza cu atat
sansa de vindecare e mai mica.
Tratament: neutralizarea toxinei, tranchilizarea animalului, distrugerea formelor vegetative de la poarta de
intrare, sustinere energetica (pentru ca nu se poate hrani). Neutralizarea toxinei se face cu serul tetanic
(antitoxina), neutralizarea formelor vegetative cu antibiotice.
Sustinerea energetica = administrarea de glucoza i.v.
=> ser + antibiotice + glucoza
Tranchilizare cu MgSO4 i.v., tranchilizante, narcotice, unii folosesc ablatia tesutului de la poarta de intrare.
Serul se prepara prin hiperimunizarea cailor.
-adaposturi fara geamuri, liniste, temperatura constanta, animalul mentinut in pozitie patrupedala (cu scripeti).
Se repeta tratamentul pana cand animalul nu mai intra in tetanie.
Profilaxie: asepsie locala, serumizare de necesitate.
Imunizare
-pasiva cu ser
-activa cu vaccin antitetanic (anatoxina).
-boala de regula acuta produsa toxina C. tetani = contractii spasmodice (tetanice) ale musculaturii striate
-apare la numeroase specii, cunoscuta de multa vreme
-microbul e izolat in1884
-anatoxina tetanica - e nepatogena si induce rezistenta la tetanos (echivalent cu un vaccin)
-antitoxina tetanica - echivalenta serului tetanic.
Bacilul tetanosului: anaerob, mobil, sporulat, necapsulat, in contact cu oxigenul sporuleaza foarte repede,
sporul are o rezistenta foarte mare. Formele vegetative sunt mai sensibile. Dupa ce sporul germineaza
bacteria are antigene somatice si flagelare. Cilii elaboreaza si elibereaza o exotoxina care prezinta 2
componente: tetanospasmina (determina contractii musculare) si tetanohemolizina (distruge globulele rosii).
Exotoxina e foarte rezistenta la temperatura (la 120 de grade), dar e solubila in apa si se inactiveaza chiar la
65 de grade timp de 30 de minute - isi pierde patogenitatea.
Experimental boala se reproduce cu extoxina, nu se reproduce cu spori spalati.
Toxina este foarte activa.
Epidemiologie: solipedele (caii), oamenii, oile, caprele, porcii, cainii (nu si pisicile), taurinele mai rar, si
animalele salbatice.
Surse de infectie: depind de mediul in care traiesc animalele. Sporii pot fi prezenti si in tubul digestiv pentru
ca e aerat si sporii nu vegeteaza. Chiar daca ar vegeta toxina se absoarbe foarte greu prin mucoasa
digestiva, iar cantitatea care s-ar absorbe determina treptat imunitate care dureaza toata viata animalului.
Sporii se pot elimina prin fecale, contamineaza solul => surse de infectie pentru animalele care prezinta
plagi. Sporii pot fi vehiculati si prin apa. Este o boala de origine telurica.
Dianmica epizootica: e o boala sporadica, poate apare si enzootic mai ales la oi dupa tuns, dupa castrari,
fatari. Nu are caracter sezonier, e mai frecventa in timpul muncilor, fatarilor.
Sporul se poate introduce chiar prin acul de seringa.
Patogeneza: dupa patrunderea in tesuturi sporii vegeteaza. Cand nu vegeteaza sunt distrusi prin fagocitoza.
Germineaza in absenta oxigenului, nu germineaza daca plaga e sangeranda. Bacilul se multiplica numai la
poarta de intrare, in organism se raspandeste numai toxina.
Efectul local e neglijabil deorece principalul agent e toxina. Plaga chiar se poate vindeca superficial.
Toxina se gaseste in sange, filetele nervoase motorii, in limfa si coarnele anterioare motorii ale maduvei, nu
si in scoarta cerebrala. Sectionarea nervului motor imediat dupa patrundere opreste evolutia intoxicatiei.
Toxina paralizeaza mecanismele de inhibitie marind conductibilitatea sinaptica. Dupa difuzare in maduva =>
tetanosul descendent.
Toxina inhiba actiunea colinesterazei => acumularea acetilcolinei in sinapsele neuro-musculare => contractii
spasmodice.
Dupa moarte temperatura continua sa creasca datorita perturbarii termoreglarii la nivel central.
-transpiratie exagerata mai ales in timpul crizelor.
Moartea se datoreaza asfixiei - tetanohemolizina distruge globulele rosii, paraliziei de diafragma, epuizare -
nu se mai poate hrani.
Clinic: incubatie variabila, uneori plaga se vindeca superficial dar in profunzime bacteria vegeteaza.
Evolueaza obisnuit generalizat descendent (din maduva spre periferie) inducand tetanie. Incepe cu
musculatura capului, apare trismus, se extinde la gat , membre
-nari in trompeta, buze contractate (ras sardonic), cap intins pe gat, mers dificil ca pe ace. Tetania nu e
permanenta - iese din criza => ca elaborarea toxinei e determinata de anumiti factori favorizanti. Temperatura
e normala la inceput, creste progresiv, pulsul se accelereaza, respiratie dificila (muschii intercostali,
laringieni). Datorita hipoxiei => congestia si cianoza mucoaselor, edem pulmonar, transpiratie abundenta.
-mortalitate mai mica de 40%
-la taurine evoueaza mai usor - in fatari distocice, retentii placentare (tetanos puerperal), de regula infectii
localizate la musculatura trenului posterior.
Cele mai grave forme sunt la porci (castrari). Tetania incepe cu maseterii, apoi se generalizeaza, prezinta
hiperestezie cutanata, mersul e rigid, sunt foarte rare vindecarile de tetanos la porc datorita cantitatii mari de
germeni patrunsi.
Nu sunt leziuni semnificative. Rigiditatea cadaverica se instaleaza imediat dupa moarte, sangele e inchis la
culoare datorita lipsei oxigenului. Apar leziuni degenerative, degenerescenta hepatica, renala, hiperemie.
Diagnostic: semne clinice
-diagnostic diferential fata de meningo-encefalo-mielite, reumatismul muscular, furbura, tetania de vara.
Prognosticul e grav daca interventia nu se face de la primele manifestari. Cu cat toxina se acumuleaza cu atat
sansa de vindecare e mai mica.
Tratament: neutralizarea toxinei, tranchilizarea animalului, distrugerea formelor vegetative de la poarta de
intrare, sustinere energetica (pentru ca nu se poate hrani). Neutralizarea toxinei se face cu serul tetanic
(antitoxina), neutralizarea formelor vegetative cu antibiotice.
Sustinerea energetica = administrarea de glucoza i.v.
=> ser + antibiotice + glucoza
Tranchilizare cu MgSO4 i.v., tranchilizante, narcotice, unii folosesc ablatia tesutului de la poarta de intrare.
Serul se prepara prin hiperimunizarea cailor.
-adaposturi fara geamuri, liniste, temperatura constanta, animalul mentinut in pozitie patrupedala (cu scripeti).
Se repeta tratamentul pana cand animalul nu mai intra in tetanie.
Profilaxie: asepsie locala, serumizare de necesitate.
Imunizare
-pasiva cu ser
-activa cu vaccin antitetanic (anatoxina).
| Tetanosul (falcarita, boala cerbului) |
| Inapoi |
Acasa
