Boala a fost semanalata in 1927 in Indonezia, e descrisa si in Europa in localitatea Newcastle. In Romania a
fost semnalata prima data in 1942; se pare ca a fost introdusa cu carcasele de pui din alimentatia trupelor
germane.
Vaccinarea e obligatorie si subventionata de stat.
Are evolutie obisnuit acuta, de tip septicemic, afecteaza galinaceele (gaini, curci, fazani, pauni). Clinic =
simptomatologie digestiva, respiratorie si nervoasa. Este produsa de un virus din familia Paramixoviridae. Se
sfarseste prin moarte, cele care scapa raman cu tare nervoase, productia de oua scade.
Etiologie: paramixovirus = virus ARN, se cultiva pe embrion de gaina cu dezvoltare mai rapida la embrionul de
9-11 zile, pe culturi celulare, are efect citopatic, produce aglutinarea eritrocitelor (hemaglutinare). Serurile
specifice inhiba aceasta proprietate (testul de inhibare a hemaglutinarii) => proprietatea e folosita pentru
diagnostic. Virusul e foarte rezistent la conditiile de mediu: la temperatura camerei e viabil 17 saptamani, in
oua la 15-18 grade 250 de zile, la frigider 4-8 grade 18 luni, in lichidul alanto-amniotic 28 luni, carcase 180
zile, carnea congelata 2 ani, liofilizat 10 ani, rezista la pH 2-12. Antisepticele distrug virusul (NaOH, fumigatii
cu formol).
Virusul are si proprietati hemolizante - sparge eritrocitele. Virusul difera in functie de varsta: -velogene -
sunt foarte patogene, omoara embrionul in 24-48 de ore
-mezogene - patogenitate medie (72 de ore)
-lentogene - sunt practic apatogene. Experimental, virusurile pot produce manifestari clinice si moarte unor
animale de laborator - cobai, hamsteri, iepuri. Virusul e patogen si pentru om (zoonoza) - localizare mai ales
la ochi determinand conjunctivita.
Epidemiologie: afecteaza galinaceele. Gastele si ratele sunt refractare dar pot face forme discrete si raman
purtatoare. La porumbel sunt forme grave. Apare si la pasarile salbatice: mierla, bufnita, prepelita. In
1943 a fost descrisa prima data infectia la om.
Dupa trecerea prin boala raman purtatoare pentru scurt timp. La gaini dispare la 3 zile de la sfarsitul
semnelor clinice - se considera sterila dupa 5 zile. Este afectat SNC, raman cu tare nervoase (virusul
persista in SN 2 saptamani). Apar anticorpi specifici in ziua 6-7 de la infectie. Virusul se elimina si prin oua in
care ramane viabil pana la incubatie cand poate omora embrionul. Virusul se raspandeiste prin organe,
carne, sange, pene. Vectori: caini, pisici, sobolani, porci, insecte hematofage, omul.
Virusul se elimina prin secretii si excretii => contaminarea furajelor, apei, etc.
Boala apare in orice sezon, mai frecvent la sfarsitul iernii cand alimentatia e mai proasta, in perioada de ouat
maxim cand epuizarea e mai mare. Infectia se realizeaza direct prin contactul cu animalele bolnave sau
indirect prin obiecte contaminate. Cai de infectie: digestiv, respirator, cutanat.
Patogeneza: de la poarta de intrare virusul ajunge in sange in 24 de ore producand o boala de tip septicemic.
Virusul are tropism pentru endoteliul vascular, celulele circulante si celulele reticulare din maduva
hematogena => necroze, hemoragii, hiperemii, tromboze, edeme, o reactie generala de tip inflamator.
Apar leziuni hemoragico-necrotice pe mucoasa digestiva care se pot complica cu flora din tubul digestiv,
scade productia de oua sau apar oua modificate, de calitate proasta, apar modificari sanguine (lipidele
serice, eozinopenie, crescpseudoeozinofilele.
Clinic exista 3 tipuri distincte:
-cand infectia se produce cu virusuri velogene = tipul Doyle de pseudopesta aviara.
-Beach a descris o neuroencefalita (link video).
-infectia cu tulpini mezogene, mai ales la tineret = tipul Beaudette-forma cea mai usoara - Hitchner
Exista 3 tipuri de manifestari: digestive, respiratorii, nervoase (domina una din ele). Incubatia e variabila (4-6
zile, evolueaza tipic, atipic, sau inaparent.
* forma tipica:-supraacuta: fulgeratoare, la puii de 3-4 saptamani care nu provin de la mame vaccinate,
paralizii, moarte in cateva ore.-acuta: dureaza 2-5 zile, duce la moartea a 95% din bolnave, hipertermie (mai
mare de 44 de grade), depresiune, inapetenta, incetarea ouatului, ciocul sprijinit pe sol, coada si aripile
cazute, din cioc se scurge un mucus filant, pasarea face miscari de deglutitie, respiratie dispneica, carait
caracteristic (ca in avitaminoza A = ‘zgomot de tafna’). Pe mucoasa bucala exista hemoragii punctiforme si
mici focare necrotice. Apare conjunctivita catarala, tulburari digestive (pareza gusii - ingesta nu ajunge in
stomac), diaree (fecale galbui cu striuri de sange), tulburari nervoase (convulsii, decubit, pareze, paralizie
generalizata), moarte.-subacuta: dureaza 7-10 zile. mortalitate 30-40%, frecventa la adulte, apar tulburari
respiratorii, digestive, nervoase. Pasarile care se vindeca raman cu sechele nervoase. Nu exista forme
cronice.
* forme atipice: pneumoencefalita, predominant respirator si nervos, predominant digestiv, etc. (v. carte)
* forme inaparente.
fost semnalata prima data in 1942; se pare ca a fost introdusa cu carcasele de pui din alimentatia trupelor
germane.
Vaccinarea e obligatorie si subventionata de stat.
Are evolutie obisnuit acuta, de tip septicemic, afecteaza galinaceele (gaini, curci, fazani, pauni). Clinic =
simptomatologie digestiva, respiratorie si nervoasa. Este produsa de un virus din familia Paramixoviridae. Se
sfarseste prin moarte, cele care scapa raman cu tare nervoase, productia de oua scade.
Etiologie: paramixovirus = virus ARN, se cultiva pe embrion de gaina cu dezvoltare mai rapida la embrionul de
9-11 zile, pe culturi celulare, are efect citopatic, produce aglutinarea eritrocitelor (hemaglutinare). Serurile
specifice inhiba aceasta proprietate (testul de inhibare a hemaglutinarii) => proprietatea e folosita pentru
diagnostic. Virusul e foarte rezistent la conditiile de mediu: la temperatura camerei e viabil 17 saptamani, in
oua la 15-18 grade 250 de zile, la frigider 4-8 grade 18 luni, in lichidul alanto-amniotic 28 luni, carcase 180
zile, carnea congelata 2 ani, liofilizat 10 ani, rezista la pH 2-12. Antisepticele distrug virusul (NaOH, fumigatii
cu formol).
Virusul are si proprietati hemolizante - sparge eritrocitele. Virusul difera in functie de varsta: -velogene -
sunt foarte patogene, omoara embrionul in 24-48 de ore
-mezogene - patogenitate medie (72 de ore)
-lentogene - sunt practic apatogene. Experimental, virusurile pot produce manifestari clinice si moarte unor
animale de laborator - cobai, hamsteri, iepuri. Virusul e patogen si pentru om (zoonoza) - localizare mai ales
la ochi determinand conjunctivita.
Epidemiologie: afecteaza galinaceele. Gastele si ratele sunt refractare dar pot face forme discrete si raman
purtatoare. La porumbel sunt forme grave. Apare si la pasarile salbatice: mierla, bufnita, prepelita. In
1943 a fost descrisa prima data infectia la om.
Dupa trecerea prin boala raman purtatoare pentru scurt timp. La gaini dispare la 3 zile de la sfarsitul
semnelor clinice - se considera sterila dupa 5 zile. Este afectat SNC, raman cu tare nervoase (virusul
persista in SN 2 saptamani). Apar anticorpi specifici in ziua 6-7 de la infectie. Virusul se elimina si prin oua in
care ramane viabil pana la incubatie cand poate omora embrionul. Virusul se raspandeiste prin organe,
carne, sange, pene. Vectori: caini, pisici, sobolani, porci, insecte hematofage, omul.
Virusul se elimina prin secretii si excretii => contaminarea furajelor, apei, etc.
Boala apare in orice sezon, mai frecvent la sfarsitul iernii cand alimentatia e mai proasta, in perioada de ouat
maxim cand epuizarea e mai mare. Infectia se realizeaza direct prin contactul cu animalele bolnave sau
indirect prin obiecte contaminate. Cai de infectie: digestiv, respirator, cutanat.
Patogeneza: de la poarta de intrare virusul ajunge in sange in 24 de ore producand o boala de tip septicemic.
Virusul are tropism pentru endoteliul vascular, celulele circulante si celulele reticulare din maduva
hematogena => necroze, hemoragii, hiperemii, tromboze, edeme, o reactie generala de tip inflamator.
Apar leziuni hemoragico-necrotice pe mucoasa digestiva care se pot complica cu flora din tubul digestiv,
scade productia de oua sau apar oua modificate, de calitate proasta, apar modificari sanguine (lipidele
serice, eozinopenie, crescpseudoeozinofilele.
Clinic exista 3 tipuri distincte:
-cand infectia se produce cu virusuri velogene = tipul Doyle de pseudopesta aviara.
-Beach a descris o neuroencefalita (link video).
-infectia cu tulpini mezogene, mai ales la tineret = tipul Beaudette-forma cea mai usoara - Hitchner
Exista 3 tipuri de manifestari: digestive, respiratorii, nervoase (domina una din ele). Incubatia e variabila (4-6
zile, evolueaza tipic, atipic, sau inaparent.
* forma tipica:-supraacuta: fulgeratoare, la puii de 3-4 saptamani care nu provin de la mame vaccinate,
paralizii, moarte in cateva ore.-acuta: dureaza 2-5 zile, duce la moartea a 95% din bolnave, hipertermie (mai
mare de 44 de grade), depresiune, inapetenta, incetarea ouatului, ciocul sprijinit pe sol, coada si aripile
cazute, din cioc se scurge un mucus filant, pasarea face miscari de deglutitie, respiratie dispneica, carait
caracteristic (ca in avitaminoza A = ‘zgomot de tafna’). Pe mucoasa bucala exista hemoragii punctiforme si
mici focare necrotice. Apare conjunctivita catarala, tulburari digestive (pareza gusii - ingesta nu ajunge in
stomac), diaree (fecale galbui cu striuri de sange), tulburari nervoase (convulsii, decubit, pareze, paralizie
generalizata), moarte.-subacuta: dureaza 7-10 zile. mortalitate 30-40%, frecventa la adulte, apar tulburari
respiratorii, digestive, nervoase. Pasarile care se vindeca raman cu sechele nervoase. Nu exista forme
cronice.
* forme atipice: pneumoencefalita, predominant respirator si nervos, predominant digestiv, etc. (v. carte)
* forme inaparente.
Anatomopatologic: in forma acuta = leziuni de tip septicemic,
proventriculita hemoragica (vezi morfopatologie), tiflita
hemoragica, proctita hemoragica (triada) (gasite la o pasare
care a murit la 3 saptamani reprezinta diagnostic de
prezumtie) -cianoza crestei si barbitelor, cherato-conjunctivita,
edeme in regiunea capului si gatului, hemoragii mici pe
mucoasa bucala, eroziuni acoperite cu fibrina, ventriculita
hemoragica, hemoragii in regiunea sfincterelor
proventriculului, in varful papilelor glandulare in stomac.
Hemoragii in duoden, opacifieri ale peretilor sacilor aerieni,
ulcere si necroze intestinale, hiperemie sau hemoragie in
SNC.
Histologic: meningoencefalita purulenta, modificari distrofice
in celulele nervoase.
proventriculita hemoragica (vezi morfopatologie), tiflita
hemoragica, proctita hemoragica (triada) (gasite la o pasare
care a murit la 3 saptamani reprezinta diagnostic de
prezumtie) -cianoza crestei si barbitelor, cherato-conjunctivita,
edeme in regiunea capului si gatului, hemoragii mici pe
mucoasa bucala, eroziuni acoperite cu fibrina, ventriculita
hemoragica, hemoragii in regiunea sfincterelor
proventriculului, in varful papilelor glandulare in stomac.
Hemoragii in duoden, opacifieri ale peretilor sacilor aerieni,
ulcere si necroze intestinale, hiperemie sau hemoragie in
SNC.
Histologic: meningoencefalita purulenta, modificari distrofice
in celulele nervoase.
Diagnostic: este usor de pus dar trebuie confirmat in laborator.-boala apare la galinacee si
porumbel-epizootologie, examen necropsic-confirmarea se face prin izolarea virusului pe embrion de gaina
folosind triturat de creier de la animalele bolnave => moartea embrionilor in 24-72 de ore in functie de tipul de
virus
-testul de inhibare a hemaglutinarii
-testul de seroneutralizare pe culturi celulare (are efect citopatic).
Diagnostic diferential cu holera aviara, laringo-traheita infectioasa, bronsita infectioasa.
Combatere: boala declarabila, carantina de gradul 2, lista A. Carnea e sursa de virus (nu se transmite la cei
care consuma carnea) - se trateaza termic.
Boala nu e tratabila.
Profilaxie:
-nespecifica: dezinfectie, decontaminare, carantina pentru pasarile nou introduse, interzicerea circulatiei
persoanelor straine, sursa de furaje
-specifica: vaccinare cu vaccinuri mono/ polivalente. Primele se fac vacinurile monovalente - tulpini vii (B, F,
LaSota) lentogene. Puii se vaccineaza in a 9-a zi de viata (pentru ca vitelusul contine anticorpi daca mamele
au fost vaccinate). Daca ouale provin de la gaini nevaccinate => vaccinarea se face din prima zi de viata: se
administreaza prin aerosoli, in apa de baut, instilare in sacul conjunctival, imersia capului in lichidul vaccinal.
Vaccinul se repeta la 3 saptamani si se intretine prin revaccinari la 6 luni.
Cand gainile incep sa produca oua e bine sa se foloseasca vaccinuri inactivate (tulpina H) cu formol pentru a
nu ajunge in ou nici un fel de tulpina de virus.
porumbel-epizootologie, examen necropsic-confirmarea se face prin izolarea virusului pe embrion de gaina
folosind triturat de creier de la animalele bolnave => moartea embrionilor in 24-72 de ore in functie de tipul de
virus
-testul de inhibare a hemaglutinarii
-testul de seroneutralizare pe culturi celulare (are efect citopatic).
Diagnostic diferential cu holera aviara, laringo-traheita infectioasa, bronsita infectioasa.
Combatere: boala declarabila, carantina de gradul 2, lista A. Carnea e sursa de virus (nu se transmite la cei
care consuma carnea) - se trateaza termic.
Boala nu e tratabila.
Profilaxie:
-nespecifica: dezinfectie, decontaminare, carantina pentru pasarile nou introduse, interzicerea circulatiei
persoanelor straine, sursa de furaje
-specifica: vaccinare cu vaccinuri mono/ polivalente. Primele se fac vacinurile monovalente - tulpini vii (B, F,
LaSota) lentogene. Puii se vaccineaza in a 9-a zi de viata (pentru ca vitelusul contine anticorpi daca mamele
au fost vaccinate). Daca ouale provin de la gaini nevaccinate => vaccinarea se face din prima zi de viata: se
administreaza prin aerosoli, in apa de baut, instilare in sacul conjunctival, imersia capului in lichidul vaccinal.
Vaccinul se repeta la 3 saptamani si se intretine prin revaccinari la 6 luni.
Cand gainile incep sa produca oua e bine sa se foloseasca vaccinuri inactivate (tulpina H) cu formol pentru a
nu ajunge in ou nici un fel de tulpina de virus.
| Boala de Newcastle (pesta aviara asiatica, pseudopesta aviara, paramixoviroza) |
|
| Proventriculita hemoragica in Boala de Newcastle |
| Inapoi |
Acasa
