Afecteaza biongulatele, produsa de un virus-afta = vezicula - intereseaza dermul, stratul malpighian pana in
stratul lucidum. Nefiind afectat stratul bazal => cicatrizare per primam.-’foot mouth disease’ (engl.)-boala
extrem de contagioasa = febra si eruptie aftoasa pe tegument (ongloane, chisita, mamela).
S-a observat ca animalele care au trecut prin boala se pot reambolnavi => s-a descoperit fenomenul de
pluralitate al virusurilor = prezenta in natura a virusurilor sub diferite tipuri antigenice, dar indiferent de tip
produc o boala identica (dupa un timp se reambolnaveste cu alt tip si produce aceeasi boala)-tipuri
importante: O, A, C - au multe subtipuri-in Africa s-au identificat tipuri noi: SAT1, 2, 3-in Asia: ASIA1=> 7 tipuri
cu foarte multe subtipuri.
Familia Picornaviridae, genul Aftovirus-virus ARN, sensibil la cloroform si eter, dimensiuni mai mici de 10 nm.
In componenta virusului exista cel putin 2 fractiuni. Una e responsabila de virulenta, cealalta raspunde de
aparitia anticorpilor.
Cel mai bogat in variante este tipul A, sunt peste 10 tipuri O, aproape 10 tipuri C, SAT1 = 10, SAT2 = 5, SAT3 =
4.
Virusul se prezinta in natura in 2 forme:
-virus lichid (in continutul aftei, se elimina prin toate secretiile si excretiile)
-virus solid (in celulele din peretii aftelor).
Agentii fizici: virusul solid rezista 30 de minute la 100 de grade, virusul lichid se distruge in cateva minute. In
lapte prin pasteurizare inalta se distruge, la fel prin u.v. Frigul il conserva, la -200 de grade ramane viabil.
Uscarea il conserva cateva luni. In furajul conservat rezista 20 de saptamani, in fan 15 saptamani, pe sol
rezista 7 saptamani, pe peretii varuiti o luna.
Agentii chimici: rezista la pH 7-6, la pH alcalin (12) se distruge, la fel la pH < 6. Acidifierea normala a carnii
dupa taierea animalului distruge virusul. Distrus de dezinfectante NaOH 1%, formol. Distrugerea
biologica (putrefactia) actioneaza foarte lent asupra virusului. Cobaiul se injecteaza intradermic in zona
plantara, este receptiv si soarecele.
Etiologie:
-sunt receptive biongulatele (taurine, ovine, porci), mai rar la bivoli, camila, lama, a fost izolat si de la
solipede. Omul e si el posibil infectabil mai ales copiii hraniti cu lapte de la vaci bolnave; cazurile sunt foarte
rare. Animalele tinere si cele de mare productivitate sunt mai receptive.
Surse de infectie:
-animale bolnave, purtatoare, toate obiectele contaminate sunt surse de infectie
-virusul apare in saliva dupa 8-10 ore de la infectie, se mentine in saliva 10 zile
-se evidentiaza in lapte la 48 de ore de la infectie
-se elimina si prin urina si lapte-la animalele trecute prin boala ramane in unele epitelii. Se gaseste in
ambalaje, gunoi de grajd, apa, furaje, pasarile nu se imbolnvesc dar sunt purtatoare. Infectia se realizeaza pe
orice cale (frecvent digestiva) - prin solutii de continuitate, insecte hematofage-boala epizootico-panzootica-
imunitatea se epuizeaza in 3-4 ani; in aceasta perioada datorita pluralitatii se poate infecta cu alte tipuri si sa
determine boala.
Patogeneza: incubatie 10-11 zile, se multiplica la poarta de intrare, dupa 15-16 ore la poarta de intrare apare
o mica vezicula = afta primara, de aici pe cale limfatica virusul ajunge in circulatia sanguina => ajunge in
epitelii (pielea peribucala, intre ongloane, zona chisitei, mamar)-dureaza 2-3 zile, apar numeroase vezicule =
afte secundare (acum se depisteaza boala). Din afta secundara virusul poate ajunge iar in circulatie =>
ajunge si in alte tesuturi, inclusiv cardiac, prestomace.
Afta debuteaza prin subtierea epiteliului datorita degenerescentei hidropice a celulelor - in stratul malpighi se
acumuleaza un strat seros, afta se mareste, se rup peretii intercelulari, uneori erupe la suprafata = cicatrizare
per primam.
-in faza febrila incep sa apara si anticorpi specifici-virusul ajunge si in organele parenchimatoase =>
miocardita mai ales la tineret => moarte-imunitatea dureaza 3-5 ani, in sange exista anticorpi. Serul sanguin
de la aceste animale poate servi la interventii in formele mai grave.
-porcii se dezonguleaza practic in mers. Nu se vaccineaza.
stratul lucidum. Nefiind afectat stratul bazal => cicatrizare per primam.-’foot mouth disease’ (engl.)-boala
extrem de contagioasa = febra si eruptie aftoasa pe tegument (ongloane, chisita, mamela).
S-a observat ca animalele care au trecut prin boala se pot reambolnavi => s-a descoperit fenomenul de
pluralitate al virusurilor = prezenta in natura a virusurilor sub diferite tipuri antigenice, dar indiferent de tip
produc o boala identica (dupa un timp se reambolnaveste cu alt tip si produce aceeasi boala)-tipuri
importante: O, A, C - au multe subtipuri-in Africa s-au identificat tipuri noi: SAT1, 2, 3-in Asia: ASIA1=> 7 tipuri
cu foarte multe subtipuri.
Familia Picornaviridae, genul Aftovirus-virus ARN, sensibil la cloroform si eter, dimensiuni mai mici de 10 nm.
In componenta virusului exista cel putin 2 fractiuni. Una e responsabila de virulenta, cealalta raspunde de
aparitia anticorpilor.
Cel mai bogat in variante este tipul A, sunt peste 10 tipuri O, aproape 10 tipuri C, SAT1 = 10, SAT2 = 5, SAT3 =
4.
Virusul se prezinta in natura in 2 forme:
-virus lichid (in continutul aftei, se elimina prin toate secretiile si excretiile)
-virus solid (in celulele din peretii aftelor).
Agentii fizici: virusul solid rezista 30 de minute la 100 de grade, virusul lichid se distruge in cateva minute. In
lapte prin pasteurizare inalta se distruge, la fel prin u.v. Frigul il conserva, la -200 de grade ramane viabil.
Uscarea il conserva cateva luni. In furajul conservat rezista 20 de saptamani, in fan 15 saptamani, pe sol
rezista 7 saptamani, pe peretii varuiti o luna.
Agentii chimici: rezista la pH 7-6, la pH alcalin (12) se distruge, la fel la pH < 6. Acidifierea normala a carnii
dupa taierea animalului distruge virusul. Distrus de dezinfectante NaOH 1%, formol. Distrugerea
biologica (putrefactia) actioneaza foarte lent asupra virusului. Cobaiul se injecteaza intradermic in zona
plantara, este receptiv si soarecele.
Etiologie:
-sunt receptive biongulatele (taurine, ovine, porci), mai rar la bivoli, camila, lama, a fost izolat si de la
solipede. Omul e si el posibil infectabil mai ales copiii hraniti cu lapte de la vaci bolnave; cazurile sunt foarte
rare. Animalele tinere si cele de mare productivitate sunt mai receptive.
Surse de infectie:
-animale bolnave, purtatoare, toate obiectele contaminate sunt surse de infectie
-virusul apare in saliva dupa 8-10 ore de la infectie, se mentine in saliva 10 zile
-se evidentiaza in lapte la 48 de ore de la infectie
-se elimina si prin urina si lapte-la animalele trecute prin boala ramane in unele epitelii. Se gaseste in
ambalaje, gunoi de grajd, apa, furaje, pasarile nu se imbolnvesc dar sunt purtatoare. Infectia se realizeaza pe
orice cale (frecvent digestiva) - prin solutii de continuitate, insecte hematofage-boala epizootico-panzootica-
imunitatea se epuizeaza in 3-4 ani; in aceasta perioada datorita pluralitatii se poate infecta cu alte tipuri si sa
determine boala.
Patogeneza: incubatie 10-11 zile, se multiplica la poarta de intrare, dupa 15-16 ore la poarta de intrare apare
o mica vezicula = afta primara, de aici pe cale limfatica virusul ajunge in circulatia sanguina => ajunge in
epitelii (pielea peribucala, intre ongloane, zona chisitei, mamar)-dureaza 2-3 zile, apar numeroase vezicule =
afte secundare (acum se depisteaza boala). Din afta secundara virusul poate ajunge iar in circulatie =>
ajunge si in alte tesuturi, inclusiv cardiac, prestomace.
Afta debuteaza prin subtierea epiteliului datorita degenerescentei hidropice a celulelor - in stratul malpighi se
acumuleaza un strat seros, afta se mareste, se rup peretii intercelulari, uneori erupe la suprafata = cicatrizare
per primam.
-in faza febrila incep sa apara si anticorpi specifici-virusul ajunge si in organele parenchimatoase =>
miocardita mai ales la tineret => moarte-imunitatea dureaza 3-5 ani, in sange exista anticorpi. Serul sanguin
de la aceste animale poate servi la interventii in formele mai grave.
-porcii se dezonguleaza practic in mers. Nu se vaccineaza.
| Febra aftoasa |
|
| Inapoi |
Acasa
