Este o boala infectioasa cu contagiozitate redusa, boala de tip septicemic intalnita la numeroase specii de
animale si om, mai frecvent la mamifere, mai rar la pasari datorita temperaturii corporale (42 'C) la care
bacteria nu capsuleaza. Este produsa de Bacillus antracis. Se mai numeste: dalac, carbuncul, carbune.
Clinic: sindrom de febra, tulburari respiratorii, digestive, afectarea sistemului circulator.
Anatomo-patologic: edeme sero-hemoragice, splenita hemoragica (ramolismentul parenchimului splenic).
Este boala de lista B, declarabila, carantina de gradul 2. Bacillus antracis are dimensiuni de 6-7 microni,
forma bacilara, imobila, capsula se produce exclusiv in organism dar si in medii de cultura speciale,
sporuleaza, se dezvolta la 37 de grade, formeaza un depozit floconos, colonii cu aspect de meduza (tip S
sau R)-forma sporulata e foarte rezistenta. Sporuleaza in contact cu aerul, nu sporuleaza in organismul
nedeschis => cadavrele suspecte nu se deschid (exista 1,5 milioane de celule bacteriene pe ml de sange).
In organismul nedeschis bacteria se distruge relativ repede. Cadavrele se ingroapa. Epidemiologie:
cele mai receptive sunt ierbivorele, apoi omnivorele (porcul), carnivorele, mamiferele salbatice, rozatoarele
si pasarile. Frecventa depide de sursa de infectie, alimentatie, conditii geo-climatice-boala evolueaza
sporadic, cel mult enzootic - cand se folosesc instrumente nesterile.
Patogeneza -sporii patrund in organism prin solutii de continuitate (cutanat,
cavitatea bucala, aparat respirator - pulmonul e foarte receptiv) (se mai numea
boala scarmanitorilor de lana). Pentru a produce boala bacteria trebuie sa
incapsuleze. Incapsularea nu are loc decat in organism => si multiplicare,
eliberare de toxine fata de care organismul se opune prin mijloace nespecifice:
fagocitoza la poarta de intrare. Bacilul elaboreaza agresinele si un factor ce
actioneaza asupra peretilor vasculari si tesuturilor. La adapostul acestor 2
factori bacilul se incapsuleaza rapid. Fagocitele actioneaza prin fagocitoza si
un factor antracidal eliberat de ele.
Bacteria patrunde in circulatie unde gaseste oxigen si factori de crestere, se inmulteste rapid - prefera
vasele mici unde prin actiune mecanica produc hemoragii care pot duce la moarte in cateva ore. Bacteriile
care au pierdut capsula nu mai produc septicemie dar produc edem => se folosesc pentru vaccinuri
(tulpina 1190 R)
Moartea se datoreaza evolutiei septicemice, modificari distructive in organele vitale sau datorita epuizarii
oxigenului circulant.
Clinic: incubatie aproximativ o saptamana, evolueaza septicemic supraacut, acut, subacut, cronic (forma cu
localizari).-supraacut - evolueza cateva ore, hematurie, diaree, decubit, scurgeri de lichide prin orificiile
naturale, moarte.
Forma acuta - evolutie 24-36 de ore, sindrom de febra, colica, cord pocnitor, mucoase cianotice, hematurie,
la sfarsit temperatura scade, decubit, moarte
Forma subacuta
- cu edeme - localizate in zona glotica, in tesuturi, edem gelatinos perihepatic, perirenal, pulmonar
- fara edeme - inapetenta, hematurie, colici, moarte
- frecvent este edemul periglotic => moarte prin asfixie-cronica - mai ales la porc, localizare in amigdale, ln
regionale, evolueaza uneori asimptomatic, leziuni pe mucoasa intestinala-forme atipice:
- antraxul cutanat (buba neagra) mai frecvent la om, intalnit la cal, taurine ; datorita intepaturilor insectelor =>
dermatita hemoragica apoi se necrozeaza, pustula se crustizeaza, ulterior septicemie
-antrax intestinal, pulmonar
-forme apiretice
Cadavrele suspecte nu se deschid, daca se deschid se observa: rigiditate cadaverica incompleta, sange
necoagulat, rect prolabat, mucoasele aparente sunt rosii-violacee. Orificiile naturale trebuie obturate cu
tampoane imbibate cu formol pentru ca scurgerile sa fie neutralizate.
Leziuni: petesii, echimoze, sufuziuni, pe toate organele, seroasele, mucoasele. La deschidere:
splenomegalie, aspect noroios al splinei = o magma formata din globule rosii si bacterii.
Diagnostic: - confirmare - nu se face decat in conditii speciale, punctie pentru un vas superficial apoi
cauterizare, colorare Giemsa sau insamantari pe medii speciale Pentru tesuturile vechi exista metode
de diagnostic: metoda Ciuca-Stoicescu = raclare de tesut conjunctiv, se fierbe => mor bacteriile
nesporulate, raman sporii care se insamanteaza pe mediu solid => se dezvolta in colonii.
Diagnostic serologic - testul Ascoli-Valenti Tratament: antibiotice, chimioterapice, ser anticarbunos
Profilaxie: vaccin anticarbunos preparat din tulpina 1190R = acapsulogena, sporogena, edematogena; doze
0,2-0,5 ml, se vaccineaza toate animalele din zona, obligatoriu oile si caii.
-boala de lista B, declarabila, carantina de gradul 2 - cadavrele suspecte nu se deschid, se transporta la
locurile de incinerare sau la puturi seci. Se considera contaminate toate produsele animale din zonele
contaminate (piei, lana)
-imunoprofilaxia - vaccin viu = suspensie de spori dintr-o tulpina necapsulogena (1190R).
Septicemia produce moartea prin ocluzie datorita inmultirii in circulatie.
Dozele de vaccin - 60 000 de spori pe doza in vaccinul concentrat, doza = 0,2-0,5 ml. Se fac revaccinari
anuale la rumegatoare si cai.
Antraxul e o zoonoza => protectie cu manusi, masca, solutiile de continuitate trebuie aseptizate riguros.
animale si om, mai frecvent la mamifere, mai rar la pasari datorita temperaturii corporale (42 'C) la care
bacteria nu capsuleaza. Este produsa de Bacillus antracis. Se mai numeste: dalac, carbuncul, carbune.
Clinic: sindrom de febra, tulburari respiratorii, digestive, afectarea sistemului circulator.
Anatomo-patologic: edeme sero-hemoragice, splenita hemoragica (ramolismentul parenchimului splenic).
Este boala de lista B, declarabila, carantina de gradul 2. Bacillus antracis are dimensiuni de 6-7 microni,
forma bacilara, imobila, capsula se produce exclusiv in organism dar si in medii de cultura speciale,
sporuleaza, se dezvolta la 37 de grade, formeaza un depozit floconos, colonii cu aspect de meduza (tip S
sau R)-forma sporulata e foarte rezistenta. Sporuleaza in contact cu aerul, nu sporuleaza in organismul
nedeschis => cadavrele suspecte nu se deschid (exista 1,5 milioane de celule bacteriene pe ml de sange).
In organismul nedeschis bacteria se distruge relativ repede. Cadavrele se ingroapa. Epidemiologie:
cele mai receptive sunt ierbivorele, apoi omnivorele (porcul), carnivorele, mamiferele salbatice, rozatoarele
si pasarile. Frecventa depide de sursa de infectie, alimentatie, conditii geo-climatice-boala evolueaza
sporadic, cel mult enzootic - cand se folosesc instrumente nesterile.
Patogeneza -sporii patrund in organism prin solutii de continuitate (cutanat,
cavitatea bucala, aparat respirator - pulmonul e foarte receptiv) (se mai numea
boala scarmanitorilor de lana). Pentru a produce boala bacteria trebuie sa
incapsuleze. Incapsularea nu are loc decat in organism => si multiplicare,
eliberare de toxine fata de care organismul se opune prin mijloace nespecifice:
fagocitoza la poarta de intrare. Bacilul elaboreaza agresinele si un factor ce
actioneaza asupra peretilor vasculari si tesuturilor. La adapostul acestor 2
factori bacilul se incapsuleaza rapid. Fagocitele actioneaza prin fagocitoza si
un factor antracidal eliberat de ele.
Bacteria patrunde in circulatie unde gaseste oxigen si factori de crestere, se inmulteste rapid - prefera
vasele mici unde prin actiune mecanica produc hemoragii care pot duce la moarte in cateva ore. Bacteriile
care au pierdut capsula nu mai produc septicemie dar produc edem => se folosesc pentru vaccinuri
(tulpina 1190 R)
Moartea se datoreaza evolutiei septicemice, modificari distructive in organele vitale sau datorita epuizarii
oxigenului circulant.
Clinic: incubatie aproximativ o saptamana, evolueaza septicemic supraacut, acut, subacut, cronic (forma cu
localizari).-supraacut - evolueza cateva ore, hematurie, diaree, decubit, scurgeri de lichide prin orificiile
naturale, moarte.
Forma acuta - evolutie 24-36 de ore, sindrom de febra, colica, cord pocnitor, mucoase cianotice, hematurie,
la sfarsit temperatura scade, decubit, moarte
Forma subacuta
- cu edeme - localizate in zona glotica, in tesuturi, edem gelatinos perihepatic, perirenal, pulmonar
- fara edeme - inapetenta, hematurie, colici, moarte
- frecvent este edemul periglotic => moarte prin asfixie-cronica - mai ales la porc, localizare in amigdale, ln
regionale, evolueaza uneori asimptomatic, leziuni pe mucoasa intestinala-forme atipice:
- antraxul cutanat (buba neagra) mai frecvent la om, intalnit la cal, taurine ; datorita intepaturilor insectelor =>
dermatita hemoragica apoi se necrozeaza, pustula se crustizeaza, ulterior septicemie
-antrax intestinal, pulmonar
-forme apiretice
Cadavrele suspecte nu se deschid, daca se deschid se observa: rigiditate cadaverica incompleta, sange
necoagulat, rect prolabat, mucoasele aparente sunt rosii-violacee. Orificiile naturale trebuie obturate cu
tampoane imbibate cu formol pentru ca scurgerile sa fie neutralizate.
Leziuni: petesii, echimoze, sufuziuni, pe toate organele, seroasele, mucoasele. La deschidere:
splenomegalie, aspect noroios al splinei = o magma formata din globule rosii si bacterii.
Diagnostic: - confirmare - nu se face decat in conditii speciale, punctie pentru un vas superficial apoi
cauterizare, colorare Giemsa sau insamantari pe medii speciale Pentru tesuturile vechi exista metode
de diagnostic: metoda Ciuca-Stoicescu = raclare de tesut conjunctiv, se fierbe => mor bacteriile
nesporulate, raman sporii care se insamanteaza pe mediu solid => se dezvolta in colonii.
Diagnostic serologic - testul Ascoli-Valenti Tratament: antibiotice, chimioterapice, ser anticarbunos
Profilaxie: vaccin anticarbunos preparat din tulpina 1190R = acapsulogena, sporogena, edematogena; doze
0,2-0,5 ml, se vaccineaza toate animalele din zona, obligatoriu oile si caii.
-boala de lista B, declarabila, carantina de gradul 2 - cadavrele suspecte nu se deschid, se transporta la
locurile de incinerare sau la puturi seci. Se considera contaminate toate produsele animale din zonele
contaminate (piei, lana)
-imunoprofilaxia - vaccin viu = suspensie de spori dintr-o tulpina necapsulogena (1190R).
Septicemia produce moartea prin ocluzie datorita inmultirii in circulatie.
Dozele de vaccin - 60 000 de spori pe doza in vaccinul concentrat, doza = 0,2-0,5 ml. Se fac revaccinari
anuale la rumegatoare si cai.
Antraxul e o zoonoza => protectie cu manusi, masca, solutiile de continuitate trebuie aseptizate riguros.
| ANTRAXUL |
|
| Bacillus anthracis sporulat |
| Inapoi |
Acasa
