| SUTURILE CHIRURGICALE (SINTEZE) |
| Inapoi |
Acasa
Sutura = refacerea continuitatii planurilor anatomice
Suturile se fac pentru a grabi vindecarea, impiedicarea infectarii, restabilirea functionalitatii
unor tesuturi, impiedicarea revarsarii unor viscere din cavitati. Se folosesc materiale si
instrumente speciale care corespund unor deziderate specifice. Materialele de sutura trebuie
sa fie sterile, rezistente, maleabile, bine tolerate. Instrumentele folosite trebuie sa fie sterile, de
dimensiuni concordante cu marimea organelor care urmeaza a fi suturate.
Se utilizeaza ace chirurgicale, agrafe, port ace, foarfeci, bisturie, pense.
Materialele de sutura pot fi naturale sau sintetice. Dupa remanenta in plagi ele pot fi
resorbabile sau neresorbabile.
Firele de sutura:
- monofilament (guta)
- polifilament (sunt mai flexibile)
Polifilamente:
- rasucite (suprafata e rugoasa)
- impletite (suprafata e neteda)
Firele cu maleabilitate mai mica se innoada greu, nodurile costituie spine iritative pentru
tesuturi.
Materiale naturale
Catgut - este obtinut din submucoasa intestinului de oaie.
Ambalat in tuburi sau plicuri impermeabile, sterilizate prin iradiere, pastrate in lichid
conservant, termenul de valabilitate inscris pe tub sau pe plic - se poate prelungi printr-o noua
sterilizare.
In timp se pierde si rezistenta mecanica. Avand o structura proteica in tesuturi determina o
reactie puternica: aflux leucocitar, supuratii, fenomene anafilactice
Are diferite grosimi (6/0). In functie de grosime se fragmenteaza in tesuturi sub actiunea
enzimelor proteolitice (leucocitare, microbiene, locale). Gruparea mai multor filamente nu se
justifica deoarece fibrele se fragmenteaza la acelasi interval. Pentru a mari rezistenta
mecanica se impregneaza cu diverse substante => creste rezistenta dar va fi mai iritant.
Se gaseste sub forma de fir simplu sau cu ac traumatic
Se folosesc si fire din colagen, tendoane de animale mari , tunica abdominala la ovine, seroase
Se pot folosi tendoane ale unor specii (cangur, sobolan) prelucrate ca atare.
Matasea
- fir foarte rezistent si maleabil
- se foloseste pentru suturi speciale
- este bine tolerat in tesuturi, neresorbabil
- se utilizeaza in chirurgia plastica, vasculara (impregnat cu silicon, vaselina, heparina)
Firul de in
-origine vegetala, foarte maleabil, rasucit, rezistent
-preferat in sutura de afrontare pe tubul digestiv si in suturile cutanate.
Firul de bumbac
-se sterilizeaza in momentul intrebuintarii
-foarte rezistent si maleabil
Crinul de Florenta
-foarte rezistent, se prelucreaza greu, pret de cost ridicat.
Materiale sintetice
-foarte rezistente, se pot prelucra usor, foarte bine tolerate
-mono sau polifilamente
-firele resorbabile se prepara prin polimerizare (structura de baza este acidul lactic sau glicolic)
Dexon
-se descompune in organism prin hidroliza, fara sa determine fenomene de respingere. Dupa
90 de zile firul de catgut e disparut complet, iar cel de Dexon isi pastreaza inca proprietatile
mecanice. Dupa descompunere nu se produc fenomene inflamatorii.
-se prezinta simple, in manunchiuri, sau cu ace atraumatice
Ata chirurgicala
=fir sintetic impletit, se prezinta sub forma de jurubite, pe grosimi nr. 10-6 (6 e cel mai gros).
-pentru suturi externe
-nu e foarte maleabila => necesita noduri speciale.
Firul de nylon
-monofilament, foarte rezistent, bine tolerat, elasticitate mare => se inoada greu
-se poate impregna cu teflon
Firele metalice
-din aliaje, Au, Ag, Al, Ni, Cr - foarte bine tolerate
-fire sau agrafe
-in suturi cutanate, ale viscerelor
-fie se scot dupa cicatrizare, fie raman in tesut unde se inchisteaza.
Acrilati
-lipesc marginile plagilor => rezistenta mai mare, se elimina total spatiile.
Clasificarea suturilor
Dupa numarul planurilor:
-monoplane
-etajate
Dupa locul efectuarii:
-superficiale
-profunde
Dupa gradul de apropiere a marginilor:
-de afrontare
-de apropiere
Daca marginile sunt foarte mult departate, dupa afrontare marginile se afla sub tensiune => se
pot folosi si suturi de intarire.
Dupa gradul de inchidere a plagii:
-complete
-incomplete
Dupa natura materialelor folosite:
-cu materiale resorbabile
-neresorbabile (se vor extrage dupa cicatrizare)
In cazul materialelor neresorbabile in suturi profunde pot ramane definitiv - se inchisteaza, dar
dupa un timp poate apare respingere.
Dupa modul de utilizare a firelor:
-in puncte separate:
-simple
-in U
-Lambert
-in fir continuu
Pentru o siguranta mai mare se poate folosi sutura in puncte separate, in U - se patrunde cu
acul in grosimea plagii, se scoate firul, se face un pas pe deasupra plagii. E mai rezistenta dar
se produce o cicatrice voluminoasa.
Sutura in puncte separate tip Lambert
-se introduce acul la 1.5 cm de plaga, se scoate acul in apropierea plagii, traverseaza
perpendicular plaga
Sutura in U tip Lambert
Sutura in X
Sutura cu burdoneti
-se face o bucla prin care trece o bucata scurta de cauciuc
-in plagile cu marginile foarte departate. Tuburile se folosesc pentru ca pielea se ischemiaza si
se necrozeaza.
Regula generala este pastrarea aceluiasi tip de sutura pe toata lungimea plagii.
Sutura monoplana:
- tip LECENE
- tip MOSER
De la exterior spre interior, se traverseaza toate straturile perpendicular,
SUTURILE
In puncte fixe: laborioasa, nodurile sunt spine iritative.
In fir continuu - realizata cu acelasi fir. Are avantajul ca e rapida, economie de material, mai
putin traumatizanta. Strangerea buclelor se face uniform. In general nu se recomanda decat la
tesuturile profunde.
Tehnica: Se porneste de la un capat unde se face nod. Se face afrontarea marginilor plagii.
Trecera firului se face uniform pe toata lungimea pentru a se afronta marginile corect. Nodul
terminal se face cu ultima bucla.
Tip Surget - seamana cu cusatura de croitorie. Buclele se desfac foarte usor in urma datorita
tractunii exercitate de buzele plagii. Se tine firul intins.
Surjet intretaiat - se trece firul prin bucla, se realizeaza un feston. Se desface mai greu.
Tip Schmieden - folosita pentru organe interne, perete abdominal. Se realizeaza trecand firul
printre buzele plagii. Afrontarea viscerelor abdominale: stomac, intestin.
Sutura in fir dublu
-un fir mai lung, cu ace la fiecare capat
Sutura in zig-zag - rezistenta, nu realizeaza o afrontare buna
Suturi de infundare
-un fir continuu - la terminarea suturilor de afrontare
Sutura Lambert - se folosesc fire resorbabile, maleabile. Se trece firul prin seroasa si
musculoasa. Prima sutura nu trebuie sa se vada deloc.
Sutura de tip Blendiger - firul merge prin grosime
Sutura tip Plahotin
-firul se intoarce oblic si spre inapoi pentru a scurta marginile plagii. Se recomanda in suturile
uterine.
Sutura in bursa (in punga de tutun)
-pentru inchiderea unor inele.
Sutura tip Cushing
-se realizeaza peste bratele unei pense.
Suturi gastrice si intestinale
-pentru inchiderea organelor cavitare. Refacerea straturilor anatomice se face pastrand
raporturile naturale.
Clasificare: trietajate, bietajate, monoplane
Trietajate - sunt mai rezistente dar laborioase, voluminoase, obliterante, produc stenoza
viscerelor respective.
Mucoasa si submucoasa - cu fir neresorbabil
Musculoasa si seroasa - cu fir resorbabil
Firele resorbabile sintetice se pot folosi inclusiv la mucoasa.
Sutura Hartman
-cand realizam afrontarea in puncte separate se recomanda ca nodurile sa fie orientate spre
interior
Sutura Chaput
Sutura Fruchot
Sutura Jourdain
Sutura Jobert
(vezi schitele)
Suturile se fac pentru a grabi vindecarea, impiedicarea infectarii, restabilirea functionalitatii
unor tesuturi, impiedicarea revarsarii unor viscere din cavitati. Se folosesc materiale si
instrumente speciale care corespund unor deziderate specifice. Materialele de sutura trebuie
sa fie sterile, rezistente, maleabile, bine tolerate. Instrumentele folosite trebuie sa fie sterile, de
dimensiuni concordante cu marimea organelor care urmeaza a fi suturate.
Se utilizeaza ace chirurgicale, agrafe, port ace, foarfeci, bisturie, pense.
Materialele de sutura pot fi naturale sau sintetice. Dupa remanenta in plagi ele pot fi
resorbabile sau neresorbabile.
Firele de sutura:
- monofilament (guta)
- polifilament (sunt mai flexibile)
Polifilamente:
- rasucite (suprafata e rugoasa)
- impletite (suprafata e neteda)
Firele cu maleabilitate mai mica se innoada greu, nodurile costituie spine iritative pentru
tesuturi.
Materiale naturale
Catgut - este obtinut din submucoasa intestinului de oaie.
Ambalat in tuburi sau plicuri impermeabile, sterilizate prin iradiere, pastrate in lichid
conservant, termenul de valabilitate inscris pe tub sau pe plic - se poate prelungi printr-o noua
sterilizare.
In timp se pierde si rezistenta mecanica. Avand o structura proteica in tesuturi determina o
reactie puternica: aflux leucocitar, supuratii, fenomene anafilactice
Are diferite grosimi (6/0). In functie de grosime se fragmenteaza in tesuturi sub actiunea
enzimelor proteolitice (leucocitare, microbiene, locale). Gruparea mai multor filamente nu se
justifica deoarece fibrele se fragmenteaza la acelasi interval. Pentru a mari rezistenta
mecanica se impregneaza cu diverse substante => creste rezistenta dar va fi mai iritant.
Se gaseste sub forma de fir simplu sau cu ac traumatic
Se folosesc si fire din colagen, tendoane de animale mari , tunica abdominala la ovine, seroase
Se pot folosi tendoane ale unor specii (cangur, sobolan) prelucrate ca atare.
Matasea
- fir foarte rezistent si maleabil
- se foloseste pentru suturi speciale
- este bine tolerat in tesuturi, neresorbabil
- se utilizeaza in chirurgia plastica, vasculara (impregnat cu silicon, vaselina, heparina)
Firul de in
-origine vegetala, foarte maleabil, rasucit, rezistent
-preferat in sutura de afrontare pe tubul digestiv si in suturile cutanate.
Firul de bumbac
-se sterilizeaza in momentul intrebuintarii
-foarte rezistent si maleabil
Crinul de Florenta
-foarte rezistent, se prelucreaza greu, pret de cost ridicat.
Materiale sintetice
-foarte rezistente, se pot prelucra usor, foarte bine tolerate
-mono sau polifilamente
-firele resorbabile se prepara prin polimerizare (structura de baza este acidul lactic sau glicolic)
Dexon
-se descompune in organism prin hidroliza, fara sa determine fenomene de respingere. Dupa
90 de zile firul de catgut e disparut complet, iar cel de Dexon isi pastreaza inca proprietatile
mecanice. Dupa descompunere nu se produc fenomene inflamatorii.
-se prezinta simple, in manunchiuri, sau cu ace atraumatice
Ata chirurgicala
=fir sintetic impletit, se prezinta sub forma de jurubite, pe grosimi nr. 10-6 (6 e cel mai gros).
-pentru suturi externe
-nu e foarte maleabila => necesita noduri speciale.
Firul de nylon
-monofilament, foarte rezistent, bine tolerat, elasticitate mare => se inoada greu
-se poate impregna cu teflon
Firele metalice
-din aliaje, Au, Ag, Al, Ni, Cr - foarte bine tolerate
-fire sau agrafe
-in suturi cutanate, ale viscerelor
-fie se scot dupa cicatrizare, fie raman in tesut unde se inchisteaza.
Acrilati
-lipesc marginile plagilor => rezistenta mai mare, se elimina total spatiile.
Clasificarea suturilor
Dupa numarul planurilor:
-monoplane
-etajate
Dupa locul efectuarii:
-superficiale
-profunde
Dupa gradul de apropiere a marginilor:
-de afrontare
-de apropiere
Daca marginile sunt foarte mult departate, dupa afrontare marginile se afla sub tensiune => se
pot folosi si suturi de intarire.
Dupa gradul de inchidere a plagii:
-complete
-incomplete
Dupa natura materialelor folosite:
-cu materiale resorbabile
-neresorbabile (se vor extrage dupa cicatrizare)
In cazul materialelor neresorbabile in suturi profunde pot ramane definitiv - se inchisteaza, dar
dupa un timp poate apare respingere.
Dupa modul de utilizare a firelor:
-in puncte separate:
-simple
-in U
-Lambert
-in fir continuu
Pentru o siguranta mai mare se poate folosi sutura in puncte separate, in U - se patrunde cu
acul in grosimea plagii, se scoate firul, se face un pas pe deasupra plagii. E mai rezistenta dar
se produce o cicatrice voluminoasa.
Sutura in puncte separate tip Lambert
-se introduce acul la 1.5 cm de plaga, se scoate acul in apropierea plagii, traverseaza
perpendicular plaga
Sutura in U tip Lambert
Sutura in X
Sutura cu burdoneti
-se face o bucla prin care trece o bucata scurta de cauciuc
-in plagile cu marginile foarte departate. Tuburile se folosesc pentru ca pielea se ischemiaza si
se necrozeaza.
Regula generala este pastrarea aceluiasi tip de sutura pe toata lungimea plagii.
Sutura monoplana:
- tip LECENE
- tip MOSER
De la exterior spre interior, se traverseaza toate straturile perpendicular,
SUTURILE
In puncte fixe: laborioasa, nodurile sunt spine iritative.
In fir continuu - realizata cu acelasi fir. Are avantajul ca e rapida, economie de material, mai
putin traumatizanta. Strangerea buclelor se face uniform. In general nu se recomanda decat la
tesuturile profunde.
Tehnica: Se porneste de la un capat unde se face nod. Se face afrontarea marginilor plagii.
Trecera firului se face uniform pe toata lungimea pentru a se afronta marginile corect. Nodul
terminal se face cu ultima bucla.
Tip Surget - seamana cu cusatura de croitorie. Buclele se desfac foarte usor in urma datorita
tractunii exercitate de buzele plagii. Se tine firul intins.
Surjet intretaiat - se trece firul prin bucla, se realizeaza un feston. Se desface mai greu.
Tip Schmieden - folosita pentru organe interne, perete abdominal. Se realizeaza trecand firul
printre buzele plagii. Afrontarea viscerelor abdominale: stomac, intestin.
Sutura in fir dublu
-un fir mai lung, cu ace la fiecare capat
Sutura in zig-zag - rezistenta, nu realizeaza o afrontare buna
Suturi de infundare
-un fir continuu - la terminarea suturilor de afrontare
Sutura Lambert - se folosesc fire resorbabile, maleabile. Se trece firul prin seroasa si
musculoasa. Prima sutura nu trebuie sa se vada deloc.
Sutura de tip Blendiger - firul merge prin grosime
Sutura tip Plahotin
-firul se intoarce oblic si spre inapoi pentru a scurta marginile plagii. Se recomanda in suturile
uterine.
Sutura in bursa (in punga de tutun)
-pentru inchiderea unor inele.
Sutura tip Cushing
-se realizeaza peste bratele unei pense.
Suturi gastrice si intestinale
-pentru inchiderea organelor cavitare. Refacerea straturilor anatomice se face pastrand
raporturile naturale.
Clasificare: trietajate, bietajate, monoplane
Trietajate - sunt mai rezistente dar laborioase, voluminoase, obliterante, produc stenoza
viscerelor respective.
Mucoasa si submucoasa - cu fir neresorbabil
Musculoasa si seroasa - cu fir resorbabil
Firele resorbabile sintetice se pot folosi inclusiv la mucoasa.
Sutura Hartman
-cand realizam afrontarea in puncte separate se recomanda ca nodurile sa fie orientate spre
interior
Sutura Chaput
Sutura Fruchot
Sutura Jourdain
Sutura Jobert
(vezi schitele)
Sutura tendoanelor
Tendoanele e hranesc prin imbibitie. Prin sutura si imobilizare se poate reface continuitatea in 60-90 zile.
Nylon - materiale sintetice (chiar metalice)
Capetele tendonului trebuie sa fie regularizate.
Alungiri ale tendoanelor se pot face prin incizii transversale incomplete, se pot folosi autogrefe.
Metoda Tihomin
Metoda Schwarz
Metoda Tillaux
Metoda Cuneo
Angiorafia (sutura vasculara)
= o interventie de mare chirurgie realizata in conditii speciale care presupune o dotare tehnica adecvata.
In medicina veterinara se poate realiza numai in plagile longitudinale ale arterelor sau venelor. Materialele de sutura
sunt foarte rezistente, impregnate cu silicon si heparina.
-numai tunica externa a vasului
-fire de matase chirurgicala, catgut cromat, fibre sintetice: Tacrom, Teflon, Tevdek - toate cu ace atraumatice.
-folosita mai ales in transplantul de organe. In cazul accidentelor se folosesc proteze vasculare sau grefe preluate de la
acelasi animal, din alta zona, sau de la alte animale, sau chiar grefe sintetice.
Grefele se pot realiza din materiale rezistente, flexibile:
-grefe textile in retea
-grefe tip acordeon
-sutura capetelor - se face usor pentru artere pentru ca peretele este suficient de gros si rezistent, mai greu pentru
vene.
-apare riscul obliterarii segmentului respectiv - pacientul se heparineaza. Dozarea heparinei trebuie facuta de specialisti
pentru ca se ajunge la sindrom hemoragipar.
-se clampeaza vasul in abele parti, se regularizeaza marginile, se realizeaza sutura (in puncte separate)
Pe capatul dinspre care curge sangele se realizeaza prima sutura, se ridica pensa de baraj, lasand sa curga
catev jeturi, se lasa cateva minute astfel incat in interiorul protezei se formeaza o pelicula de fibrina care va inchide toti
porii. Se clampeaza din nou, se aspira cheagul format in proteza, se realizeaza sutura celui de-al doilea capat al
protezei.
In cazul venelor, la locul de imbinare se foloseste un inel de plastic astefel incat marginile sa fie mentinute spre
exterior - firele de sutura vor fi ancorate si la acest nivel. Dupa 3-4 saptamani in proteza se formeaza un tesut epitelial
asemanator cu intima vasului. Firele de sutura de regula nu se mai scot.
Tendoanele e hranesc prin imbibitie. Prin sutura si imobilizare se poate reface continuitatea in 60-90 zile.
Nylon - materiale sintetice (chiar metalice)
Capetele tendonului trebuie sa fie regularizate.
Alungiri ale tendoanelor se pot face prin incizii transversale incomplete, se pot folosi autogrefe.
Metoda Tihomin
Metoda Schwarz
Metoda Tillaux
Metoda Cuneo
Angiorafia (sutura vasculara)
= o interventie de mare chirurgie realizata in conditii speciale care presupune o dotare tehnica adecvata.
In medicina veterinara se poate realiza numai in plagile longitudinale ale arterelor sau venelor. Materialele de sutura
sunt foarte rezistente, impregnate cu silicon si heparina.
-numai tunica externa a vasului
-fire de matase chirurgicala, catgut cromat, fibre sintetice: Tacrom, Teflon, Tevdek - toate cu ace atraumatice.
-folosita mai ales in transplantul de organe. In cazul accidentelor se folosesc proteze vasculare sau grefe preluate de la
acelasi animal, din alta zona, sau de la alte animale, sau chiar grefe sintetice.
Grefele se pot realiza din materiale rezistente, flexibile:
-grefe textile in retea
-grefe tip acordeon
-sutura capetelor - se face usor pentru artere pentru ca peretele este suficient de gros si rezistent, mai greu pentru
vene.
-apare riscul obliterarii segmentului respectiv - pacientul se heparineaza. Dozarea heparinei trebuie facuta de specialisti
pentru ca se ajunge la sindrom hemoragipar.
-se clampeaza vasul in abele parti, se regularizeaza marginile, se realizeaza sutura (in puncte separate)
Pe capatul dinspre care curge sangele se realizeaza prima sutura, se ridica pensa de baraj, lasand sa curga
catev jeturi, se lasa cateva minute astfel incat in interiorul protezei se formeaza o pelicula de fibrina care va inchide toti
porii. Se clampeaza din nou, se aspira cheagul format in proteza, se realizeaza sutura celui de-al doilea capat al
protezei.
In cazul venelor, la locul de imbinare se foloseste un inel de plastic astefel incat marginile sa fie mentinute spre
exterior - firele de sutura vor fi ancorate si la acest nivel. Dupa 3-4 saptamani in proteza se formeaza un tesut epitelial
asemanator cu intima vasului. Firele de sutura de regula nu se mai scot.