Ruminotomia
Se practica la rumegatoarele mari si mici pentru evacuarea continutului ruminal in supraancarcarea ruminala
sau pentru eliminarea corpilor straini din retea sau rumen.
La rumegatoarele mari:
-animalul este contentionat in travaliu, tranchilizare, anestezie locala
-locul de electie: in golul flancului, 3-4 cm inapoia ultimei coaste si 3-4 cm inapoia apofizelor lombare
-se incizeaza pielea, se dilacereaza peretele muscular (oblicul intern si extern). In comisura superioara a
plagii se observa si fibre musculare din transversul abdomenului. Peritoneul si fascia transversa se prind cu
o pensa, se practica o butoniera, se face o incizie de 10-15 cm, se asigura hemostaza, se aplica al 2-lea
camp operator.
-explorarea cavitatii abdominale: cu mana dezinfectata, cu manusa sterila. Se face pentru a depista eventuale
abcese, focare purulente la nivelul ficatului, peritonite. Daca se depisteaza leziuni grave operatia se intrerupe,
iar animalul se trimite la abator (operatia nu se mai justifica economic).
-se prinde cu mana o portiune din sacul ruminal dorsal si se exteriorizeaza in plaga.
-se realizeaza rumenopexia = fixarea peretelui ruminal la buzele plagii abominale prin cateva puncte de
sutura sau sutura in fir continuu. Scopul este de a limita comunicarea cu cavitatea abdominala pentru a nu se
revarsa continutul ruminal in cavitate.
-incizia sacului ruminal dorsal - incizie cu bisturiul sau se face o butoniera apoi se introduce sonda canelata.
Hemostaza se realizeaza prin forcipresura sau cu pense hemostatice in T, cu sau fara ghimpe (se prind cate
doua pe fiecare parte a plagii).
Pentru a nu traumatiza buzele plagii se recomanda sa se introduca un manson de cauciuc = un cilindru din
panza cauciucata (musama), capetele fiind rigidizate cu un tub de garou (trebuie sa permita trecerea mainii).
Exista si dispozitive speciale care fixeaza marginile ruminale (carlige sau cadru metalic).
-explorarea cavitatii ruminale
-evacuarea continutului ruminal - se pot gasi materii nealimentare (plastic, metale, sfori). Cand se ajunge la
retea se exploreaza si se prind corpii straini cu atentie pentru a-i putea evacua. Daca se depisteaza abcese
se vor drena in retea cu un bisturiu. Obiectele de fier pot fi prinse usor cu magneti. Dupa indepartarea corpilor
straini se face toaleta marginilor plagii.
Pentru patrunderea mainii in cavitate este bine sa se foloseasca manusi obstetricale sau pe mana se va
aplica un unguent.
-sutura peretelui ruminal - se recomanda sutura bietajata in fir continuu. Se sutureaza mai intai toate
straturile in sutura de afrontare cu fir neresorbabil, apoi se face sutura de infundare (este timp aseptic) de tip
Lambert cu catgut. Se desfac punctele aplicate pentru rumenopexie, se introduce rumenul in cavitatea
abdominala.
-sutura peretelui abdominal: mono, bietajata sau trietajata (1. peritoneu si fascia transversa, 2. peretele
muscular si fasciile, 3.pielea), cu ata chirurgicala, nylon
-pensulatii cu tinctura de iod, pansament. Se recomanda dieta postoperatorie, antibioticoterapie 5-6 zile.
La rumegatoarele mici:
-se practica in indigestia prin supraancarcare ruminala
-toamna consuma cantitati mari de fructe cu samburi, pot sa inghita sfori care formeaza gheme
-se recomanda neuroleptanalgezia (rumegatoarele mici sunt mai sensibile la anestezie)
Masele voluminoase necesita divizarea lor in cavitatea abdominala. Pentru indigestiile pastoase se pot folosi
pompe aspiro-respingatoare cu tuburi flexibile.
Reticulotomia
Se practica in reticulo-peritonita traumatica. Animalul este contentionat in travaliu, se face anestezie generala
care sa permita mentinerea animalului in picioare (in plus se trece cate o chinga fixata la travaliu). Vezi si
reticulita traumatica.
Locul de electie este in treimea inferioara a coastei a noua, patrunderea in cavitatea abdominala se face cu
sau fara rezectie de coaste. Cu rezectie de coaste se patrunde mai usor iar traumatismul este mai mic.
-se incizeaza peretele abdominal si insertia diafragmei
-se incizeaza peritoneul
-explorarea cavitatii abdominale
-se exteriorizeaza o portiune de retea, reticulopexie, incizarea retelei
-explorarea retelei, extragerea corpilor
-sutura bi sau trietajata
-sutura de afrontare apoi de infundare, daca au fost si colectii purulente se aplica tub de dren
-dieta, antibiotice
Abomasotomia
Se practica la rumegatoarele mici in gastroliti, fitobezoare, trichobezoare, indigestii prin supraancarcare. La
tineret se formeaza pseudoconcremente voluminoase => obstructie, daca animalele sunt hranite cu lapte
preparat din ingrediente cand nu se respecta reteta, coaguli care nu pot fi degradati.
Locul de electie este planseul cavitatii abdominale. Se face laparatomie mediana ventrala, se exteriorizeaza
abomasul. Deschiderea se face spre zona pilorica unde nu e acoperit de epiplon. Se incizeaza fie intre
marea si mica curbura paralel, fie perpendicular pe marea curbura. Se evacueaza continutul. Se face sutura
bietajata (de afrontare apoi de infundare).
Se recomanda ace atraumatice drepte, rotunde pe sectiune. Se repune organul in cavitate, se indeparteaza al
doilea camp, se face sutura trietajata.
La taurasii din crescatorii prestomacele se dezvolta putin datorita hranirii cu concentrate. Uneori se
deplaseaza abomasul si se rasuceste in jurul axului => gazele se acumuleaza, organul se dilata si se
deplaseaza:
Deplasarea abomasului in stanga
Se produce foarte des dar este rar diagnosticata.
Se observa deformarea abdomenului in stanga, lipsa eructatiei, neliniste, de multe ori se confunda cu
timpanismul ruminal. Animalul se contentioneaza in picioare, tehnica este asemanatoare cu cea de la
ruminotomie. Readucerea in pozitia anatomica se poate face doar dupa evacuarea gazelor : se incizeaza
peretele abdominal, in cavitatea abdominala se aplica departatoarele si se palpeaza peretele abomasului.
Acesta se fixeaza cu mana, se face o sutura circulara in bursa. In mijlocul suturii se introduce un ac gros sau
trocar prevazut cu un tub de cauciuc steril sau plastic pentru evacuarea gazelor (in lipsa lui se poate face o
deschidere cu bisturiul apoi imediat se introduce un tub de cauciuc).
Se extrage acul, se strange firul suturii. Se aduce abomasul in pozitie anatomica si se fixeaza la peretele
ventral cu un fir de sutura => abomasopexia sau omentopexia. Fixarea este foarte dificila pentru ca plaga
este in flanc iar fixarea se face in peretele ventral => se foloseste un fir lung de 2 m cu ace la capete. Se
introduce un ac, se depisteaza insertia marelui epiplon, se trece acul de cateva ori prin perete. Capatul firului
se trece prin peretele abdominal ventral perforandu-l, celalalt capat al firului se scoate la 2-3 cm de primul si
se inoada cele doua capete.
Torsiunea stomacului
Este o urgenta chirurgicala. Se manifesta prin colica grava, caderea animalului poate determina ruperea
abomasului.
Operatia se realizeaza pe animalul contentionat in picioare, se face laparatomie in flancul drept, punctia
abomasului pentru evacuarea gazelor. Dupa inchiderea orificiului se readuce abomasul in pozitie anatomica,
realizand si detorsionarea. Pentru detorsionare se va urmari directia cutelor la ambele extremitati.
Este mult mai comoda interventia prin laparatomie ventrala dar necesita dotari care sa permita fixarea
animalului in decubit dorsal.
Se evacueaza gazele.
Abomasopexia se realizeaza mult mai usor - chiar de marginile plagii abdominale. Se face sutura trietajata
pentru peretele abdominal, cu nylon.
Se practica la rumegatoarele mari si mici pentru evacuarea continutului ruminal in supraancarcarea ruminala
sau pentru eliminarea corpilor straini din retea sau rumen.
La rumegatoarele mari:
-animalul este contentionat in travaliu, tranchilizare, anestezie locala
-locul de electie: in golul flancului, 3-4 cm inapoia ultimei coaste si 3-4 cm inapoia apofizelor lombare
-se incizeaza pielea, se dilacereaza peretele muscular (oblicul intern si extern). In comisura superioara a
plagii se observa si fibre musculare din transversul abdomenului. Peritoneul si fascia transversa se prind cu
o pensa, se practica o butoniera, se face o incizie de 10-15 cm, se asigura hemostaza, se aplica al 2-lea
camp operator.
-explorarea cavitatii abdominale: cu mana dezinfectata, cu manusa sterila. Se face pentru a depista eventuale
abcese, focare purulente la nivelul ficatului, peritonite. Daca se depisteaza leziuni grave operatia se intrerupe,
iar animalul se trimite la abator (operatia nu se mai justifica economic).
-se prinde cu mana o portiune din sacul ruminal dorsal si se exteriorizeaza in plaga.
-se realizeaza rumenopexia = fixarea peretelui ruminal la buzele plagii abominale prin cateva puncte de
sutura sau sutura in fir continuu. Scopul este de a limita comunicarea cu cavitatea abdominala pentru a nu se
revarsa continutul ruminal in cavitate.
-incizia sacului ruminal dorsal - incizie cu bisturiul sau se face o butoniera apoi se introduce sonda canelata.
Hemostaza se realizeaza prin forcipresura sau cu pense hemostatice in T, cu sau fara ghimpe (se prind cate
doua pe fiecare parte a plagii).
Pentru a nu traumatiza buzele plagii se recomanda sa se introduca un manson de cauciuc = un cilindru din
panza cauciucata (musama), capetele fiind rigidizate cu un tub de garou (trebuie sa permita trecerea mainii).
Exista si dispozitive speciale care fixeaza marginile ruminale (carlige sau cadru metalic).
-explorarea cavitatii ruminale
-evacuarea continutului ruminal - se pot gasi materii nealimentare (plastic, metale, sfori). Cand se ajunge la
retea se exploreaza si se prind corpii straini cu atentie pentru a-i putea evacua. Daca se depisteaza abcese
se vor drena in retea cu un bisturiu. Obiectele de fier pot fi prinse usor cu magneti. Dupa indepartarea corpilor
straini se face toaleta marginilor plagii.
Pentru patrunderea mainii in cavitate este bine sa se foloseasca manusi obstetricale sau pe mana se va
aplica un unguent.
-sutura peretelui ruminal - se recomanda sutura bietajata in fir continuu. Se sutureaza mai intai toate
straturile in sutura de afrontare cu fir neresorbabil, apoi se face sutura de infundare (este timp aseptic) de tip
Lambert cu catgut. Se desfac punctele aplicate pentru rumenopexie, se introduce rumenul in cavitatea
abdominala.
-sutura peretelui abdominal: mono, bietajata sau trietajata (1. peritoneu si fascia transversa, 2. peretele
muscular si fasciile, 3.pielea), cu ata chirurgicala, nylon
-pensulatii cu tinctura de iod, pansament. Se recomanda dieta postoperatorie, antibioticoterapie 5-6 zile.
La rumegatoarele mici:
-se practica in indigestia prin supraancarcare ruminala
-toamna consuma cantitati mari de fructe cu samburi, pot sa inghita sfori care formeaza gheme
-se recomanda neuroleptanalgezia (rumegatoarele mici sunt mai sensibile la anestezie)
Masele voluminoase necesita divizarea lor in cavitatea abdominala. Pentru indigestiile pastoase se pot folosi
pompe aspiro-respingatoare cu tuburi flexibile.
Reticulotomia
Se practica in reticulo-peritonita traumatica. Animalul este contentionat in travaliu, se face anestezie generala
care sa permita mentinerea animalului in picioare (in plus se trece cate o chinga fixata la travaliu). Vezi si
reticulita traumatica.
Locul de electie este in treimea inferioara a coastei a noua, patrunderea in cavitatea abdominala se face cu
sau fara rezectie de coaste. Cu rezectie de coaste se patrunde mai usor iar traumatismul este mai mic.
-se incizeaza peretele abdominal si insertia diafragmei
-se incizeaza peritoneul
-explorarea cavitatii abdominale
-se exteriorizeaza o portiune de retea, reticulopexie, incizarea retelei
-explorarea retelei, extragerea corpilor
-sutura bi sau trietajata
-sutura de afrontare apoi de infundare, daca au fost si colectii purulente se aplica tub de dren
-dieta, antibiotice
Abomasotomia
Se practica la rumegatoarele mici in gastroliti, fitobezoare, trichobezoare, indigestii prin supraancarcare. La
tineret se formeaza pseudoconcremente voluminoase => obstructie, daca animalele sunt hranite cu lapte
preparat din ingrediente cand nu se respecta reteta, coaguli care nu pot fi degradati.
Locul de electie este planseul cavitatii abdominale. Se face laparatomie mediana ventrala, se exteriorizeaza
abomasul. Deschiderea se face spre zona pilorica unde nu e acoperit de epiplon. Se incizeaza fie intre
marea si mica curbura paralel, fie perpendicular pe marea curbura. Se evacueaza continutul. Se face sutura
bietajata (de afrontare apoi de infundare).
Se recomanda ace atraumatice drepte, rotunde pe sectiune. Se repune organul in cavitate, se indeparteaza al
doilea camp, se face sutura trietajata.
La taurasii din crescatorii prestomacele se dezvolta putin datorita hranirii cu concentrate. Uneori se
deplaseaza abomasul si se rasuceste in jurul axului => gazele se acumuleaza, organul se dilata si se
deplaseaza:
Deplasarea abomasului in stanga
Se produce foarte des dar este rar diagnosticata.
Se observa deformarea abdomenului in stanga, lipsa eructatiei, neliniste, de multe ori se confunda cu
timpanismul ruminal. Animalul se contentioneaza in picioare, tehnica este asemanatoare cu cea de la
ruminotomie. Readucerea in pozitia anatomica se poate face doar dupa evacuarea gazelor : se incizeaza
peretele abdominal, in cavitatea abdominala se aplica departatoarele si se palpeaza peretele abomasului.
Acesta se fixeaza cu mana, se face o sutura circulara in bursa. In mijlocul suturii se introduce un ac gros sau
trocar prevazut cu un tub de cauciuc steril sau plastic pentru evacuarea gazelor (in lipsa lui se poate face o
deschidere cu bisturiul apoi imediat se introduce un tub de cauciuc).
Se extrage acul, se strange firul suturii. Se aduce abomasul in pozitie anatomica si se fixeaza la peretele
ventral cu un fir de sutura => abomasopexia sau omentopexia. Fixarea este foarte dificila pentru ca plaga
este in flanc iar fixarea se face in peretele ventral => se foloseste un fir lung de 2 m cu ace la capete. Se
introduce un ac, se depisteaza insertia marelui epiplon, se trece acul de cateva ori prin perete. Capatul firului
se trece prin peretele abdominal ventral perforandu-l, celalalt capat al firului se scoate la 2-3 cm de primul si
se inoada cele doua capete.
Torsiunea stomacului
Este o urgenta chirurgicala. Se manifesta prin colica grava, caderea animalului poate determina ruperea
abomasului.
Operatia se realizeaza pe animalul contentionat in picioare, se face laparatomie in flancul drept, punctia
abomasului pentru evacuarea gazelor. Dupa inchiderea orificiului se readuce abomasul in pozitie anatomica,
realizand si detorsionarea. Pentru detorsionare se va urmari directia cutelor la ambele extremitati.
Este mult mai comoda interventia prin laparatomie ventrala dar necesita dotari care sa permita fixarea
animalului in decubit dorsal.
Se evacueaza gazele.
Abomasopexia se realizeaza mult mai usor - chiar de marginile plagii abdominale. Se face sutura trietajata
pentru peretele abdominal, cu nylon.
| INTERVENTII PE CAVITATEA ABDOMINALA |
| Inapoi |
Acasa
