-diereze chirurgicale
-exereze
-hemostaza
-drenajul
Dierezele chirurgicale= manopere de baza care asigura patrunderea in tesuturi-pentru crearea unor cai de
acces, uneori reprezinta operatii de mica chirurgie Incizia= solutii de continuitate realizate cu instrumente
taioase in planul anatomic al animalului-pentru crearea unor cai de accesClasificare-dupa numarul de
straturi incizate: monostratificate (strat cu strat) -se poate asigura hemostaza
in bloc - toate straturile printr-o singura lovitura de bisturiu-sectiunea se face printr-o miscare
ferma, sigura, nu disectie ca la anatomie -de la interior spre exterior, rar invers (ex: deschiderea peretelui
abdominal)-incizii subcutanate (ex: tenotomia)
-dupa directia liniilor: dreapta
curba-dupa numarul inciziilor
simpla - o singura lovitura de bisturiu
compusa ( V, Y, X ).
Inciziile se denumesc adaugand sufixul “tomie” la denumirea latina a organului (ex: gastrotomie)Conditii:
asepsia, hemostaza - se asigura pe masura patrunderii in tesuturi, astfel incat pe toata perioada interventiei
sa se asigure lumina in planul operatiei. Iluminarea campului operator trebuie sa corespunda dezideratelor
chirurgicale. Lumina naturala nu denatureaza culoarea, are o intensitate buna. Se asigura o lumina apropiata
de cea naturala - prin lampi de neon, cu lampi scialitice prevazute cu oglinzi si reflectoare multiple care
proiecteaza lumina din mai multe directii astfel incat umbrele dispar. Se va evita sectionarea transversala a
nervilor, vaselor, muschilor. Inciziile se vor orienta astfel incat sa asigure declivitatea (nu se fac paralel cu
linia longitudinala - pentru ca nu se poate face scurgerea). Inciziile nu se vor plasa perpendicular pe liniile de
tractiune. Inciziile superficiale vor avea lungime mai mare decat cele profunde (pentru a nu se acumula
secretii). Patrunderea se face in palnie.
Dilacerarea-patrunderea se realizeaza cu instrumente boante sau cu degetul-e mai traumatizanta decat
incizia-nu se pot sectiona vasele, nervii, fibrele musculare-refacerea planurilor anatomice e usurata.
Decolarea= desprinderea unui tesut de un perete cu care vine in contact naturalex: decolarea periostului de
os, decolarea peritoneului.
Punctia (centeza)= patrunderea intr-o cavitate cu ajutorul acelor groase sau trocarului -sufixul centeza la
denumirea organului (rumenocenteza)-in scop explorator, recoltarea secretiilor, colectiilor, diagnostic,
drenarea unui hematom, abces, introducerea unor antibiotice.
Cauterizarea-cand e folosita pentru patrunderea in tesuturi (ex: deschiderea unui hematom)-prin coagularea
proteinelor la locul de contact impiedica hemoragia si patrunderea microbilor-dezavantaje: tesutul cauterizat
se cicatrizeaza mai greu - totusi poate fi un avantaj in hematoame Sectionarea tesuturilor dure-os, copita,
onglon-cu fierastraie, freze, foaia de jales
Caile de acces se vor alege cu mare atentie pentru a realiza patrunderea directa spre organul respectiv,
respectand toate regulile mentionate.
Exerezele (extirpari)-urmaresc indepartarea unor portiuni de tesut sau organ, chiar organe in totalitate.-sufixul
“ectomie” la denumirea organului (enterectomie, ovariectomie).
Excizia= indepartarea unei portiuni de tesut sau organ printr-o singura lovitura de bisturiu
Rezectia = indepartarea unei portiuni de tesut sau organ avand o complexitate mai mare-printr-o succesiune
de manopere chirurgicale (rezectia intestinala).
Amputatia= indepartarea totala sau partiala a unui organ apendicular (urechi, coada, penis, membre)
Chiuretajul (raclaj )= indepartarea unor tesuturi moi cu ajutorul lingurii Volkman sau cutitul Buss (polipi, carii
osoase).
Avulsia (smulgerea)= indepartarea unei portiuni de tesut sau organ prin tractiuni cu clestele, cu pensaex:
indepartarea unei portiuni de copita in pododermatite
Ablatia= indepartarea in totalitate a unui tesut sau organ.
Strivirea lineara= indepartarea unor tesuturi cu ajutorul ecrasorului Chaseignac sau cu pense de castrare
Trepanatia= realizarea unor orificii in os (trepanatia cavitatilor nazale in sinuzita)-cu trepanul, dalti, freze
Torsiunea (rasucirea)= rasucirea unui pedicul sau ligament pana la rupere-se prinde intre 2 pense
hemostatice dintre care una ramane fixa, cealalta se rasuceste.ex: castrarea la purcei-daca nu se pot pune
doua pense, se foloseste una singura => torsiunea se numeste nelimitata
Ligatura-pentru indepartarea unor formatiuni pediculate-se folosesc fire elastice care intrerup inervatia si circ.
sanguina => necroza uscata, urmata de detasarea organului.ex: coada la miei, tumori, coarnele la taurine
Cauterizarea-pentru indepartarea unor tesuturi (extirparea unor tumori, amputarea urechilor)
Hemostaza= oprirea scurgerii sangelui din vasele sectionate-spontana (naturala) - prin mijloace proprii ale
organismului, pentru oprirea hemoragiilor mici (capilare, arteriole, venule)
La nivelul leziunii intima vasului se rasfrange imediat spre interior => micsorarea lumenului cu jumatate din
diametru, in mod reflex se produce si contractura vasului care reduce si mai mult orificiul. Plachetele
sanguine intalnind suprafata rugoasa se sparg, punand in libertate trombokinaza care actioneaza asupra
protrombinei pe care o transforma in trombina (sub influenta ionilor de Ca). Trombina actioneaza asupra
fibrinogenului care se transforma in fibrina. Fibrina se constituie intr-o retea de filamente care cuprinde in
ochiurile ei elemente figurate => cheag (trombus). Filamentele de fibrina se fixeaza cu un capat pe vasul lezat
=> un trombus rosu de consistenta scazuta care incepe sa se stranga, filamentele de fibrina se scurteaza
eliminand apa, cheagul capata o consistenta ferma.-hemostaza medicamentoasa - folosirea unor
medicamente capabile sa completeze lantul factorilor implicati in coagulare (vit. K actioneaza prin intermediul
ficatului asura productiei de protrombina si fibrinogen => in disfunctii hepatice vit. K nu are efect, la fel si lipsa
Ca )Medicamente folosite:-vasoconstrictoare (adrenalina, substante astringente)-preparate pe baza de
trombokinaza-bureti de colagen (local)-venostat - din veninul de sarpe.
Folosirea mijloacelor capabile sa stimuleze coagulabilitatea se va face cu prudenta. Aprecierea dozelor si
modului de admin. se face observand animalul.
Cand hemoragia e mare, administrarea medicamentelor poate determina o crestere a coagulabilitatii
vasculare => embolii. Acest mecanism este ireversibil.
Mijloace chirurgicale:
-hemostaza preventiva = totalitatea mijloacelor folosite pentru a preveni hemoragiile (aplicarea garoului)
-hemostaza curativa - intraoperator
-provizorie - se realizeaza rapid, dureaza putin
-definitiva - inchiderea vasului respectiv pana la vindecare
Hemostaza provizorie:-garoul se aplica pe membrul sau organul respectiv in partea directiei de curgere a
sangelui. Garoul e un tub de cauciuc care se strange atat cat este necesar pentru a opri hemoragia - venele
au peretele mai subtire, sunt situate mai superficial decat arterele => pentru o hemoragie arteriala
strangerea garoului este mai puternica.-compresiunea digitala - pe capatul dinspre care se revarsa sangele
in plaga
Mentinerea indelungata a compresiei duce la mortificarea tesuturilor, cangrena umeda
-tamponamentul - aplicarea unor tampoane din comprese sterile - nu se sterge plaga ci se tamponeaza
-forcipresura - strivind capatul vasului cu o pensa hemostatica (Koher sau Pean). Lasarea pensei 24 de ore
=> hemostaza definitiva.
-pansamentul compresiv - se strange pansamentul atat de mult incat opreste scurgerea sangelui, maxim 48
de ore.
Hemostaza definitiva:
-torsiunea vasculara
-limitata (intre doua pense)
-nelimitata (cu o pensa - la interventii pe oase)
-ligatura vasculara - daca materialul de sutura se aplica direct pe vas = ligatura imediata - in practica se evita,
preferand trecerea firului prin tesuturile conjunctive din vecinatate = ligatura mediata. Daca exista mai multe
vase ce trebuie ligaturate se patrunde prin grosimea cordonului apoi se trage si prin partea cealalta = ligatura
transfixica. Pentru vasele de calibru mare se prinde marginea vasului cu o pensa => ligatura laterala.
-sutura vasculara - se poate realiza destul de rapid cu ajutorul unor ace (sutura incolacita) care se trec
perpendicular prin adventice si media vasului, evitand intima, cu un fir se incolaceste in opt.-cauterizarea-
electrocauterizarea = coagularea proteinelor, este mai buna decat cauterizarea-angiotripsia = vasul de sange
este strivit la mai multe niveluri (cu pensa de castrare)
-sutura hemostatica - la sutura obisnuita se va urmari cuprinderea vasului care sangereaza. Se face o sutura
deasa care cuprinde si terminatiile vaselor lezionate.
-exereze
-hemostaza
-drenajul
Dierezele chirurgicale= manopere de baza care asigura patrunderea in tesuturi-pentru crearea unor cai de
acces, uneori reprezinta operatii de mica chirurgie Incizia= solutii de continuitate realizate cu instrumente
taioase in planul anatomic al animalului-pentru crearea unor cai de accesClasificare-dupa numarul de
straturi incizate: monostratificate (strat cu strat) -se poate asigura hemostaza
in bloc - toate straturile printr-o singura lovitura de bisturiu-sectiunea se face printr-o miscare
ferma, sigura, nu disectie ca la anatomie -de la interior spre exterior, rar invers (ex: deschiderea peretelui
abdominal)-incizii subcutanate (ex: tenotomia)
-dupa directia liniilor: dreapta
curba-dupa numarul inciziilor
simpla - o singura lovitura de bisturiu
compusa ( V, Y, X ).
Inciziile se denumesc adaugand sufixul “tomie” la denumirea latina a organului (ex: gastrotomie)Conditii:
asepsia, hemostaza - se asigura pe masura patrunderii in tesuturi, astfel incat pe toata perioada interventiei
sa se asigure lumina in planul operatiei. Iluminarea campului operator trebuie sa corespunda dezideratelor
chirurgicale. Lumina naturala nu denatureaza culoarea, are o intensitate buna. Se asigura o lumina apropiata
de cea naturala - prin lampi de neon, cu lampi scialitice prevazute cu oglinzi si reflectoare multiple care
proiecteaza lumina din mai multe directii astfel incat umbrele dispar. Se va evita sectionarea transversala a
nervilor, vaselor, muschilor. Inciziile se vor orienta astfel incat sa asigure declivitatea (nu se fac paralel cu
linia longitudinala - pentru ca nu se poate face scurgerea). Inciziile nu se vor plasa perpendicular pe liniile de
tractiune. Inciziile superficiale vor avea lungime mai mare decat cele profunde (pentru a nu se acumula
secretii). Patrunderea se face in palnie.
Dilacerarea-patrunderea se realizeaza cu instrumente boante sau cu degetul-e mai traumatizanta decat
incizia-nu se pot sectiona vasele, nervii, fibrele musculare-refacerea planurilor anatomice e usurata.
Decolarea= desprinderea unui tesut de un perete cu care vine in contact naturalex: decolarea periostului de
os, decolarea peritoneului.
Punctia (centeza)= patrunderea intr-o cavitate cu ajutorul acelor groase sau trocarului -sufixul centeza la
denumirea organului (rumenocenteza)-in scop explorator, recoltarea secretiilor, colectiilor, diagnostic,
drenarea unui hematom, abces, introducerea unor antibiotice.
Cauterizarea-cand e folosita pentru patrunderea in tesuturi (ex: deschiderea unui hematom)-prin coagularea
proteinelor la locul de contact impiedica hemoragia si patrunderea microbilor-dezavantaje: tesutul cauterizat
se cicatrizeaza mai greu - totusi poate fi un avantaj in hematoame Sectionarea tesuturilor dure-os, copita,
onglon-cu fierastraie, freze, foaia de jales
Caile de acces se vor alege cu mare atentie pentru a realiza patrunderea directa spre organul respectiv,
respectand toate regulile mentionate.
Exerezele (extirpari)-urmaresc indepartarea unor portiuni de tesut sau organ, chiar organe in totalitate.-sufixul
“ectomie” la denumirea organului (enterectomie, ovariectomie).
Excizia= indepartarea unei portiuni de tesut sau organ printr-o singura lovitura de bisturiu
Rezectia = indepartarea unei portiuni de tesut sau organ avand o complexitate mai mare-printr-o succesiune
de manopere chirurgicale (rezectia intestinala).
Amputatia= indepartarea totala sau partiala a unui organ apendicular (urechi, coada, penis, membre)
Chiuretajul (raclaj )= indepartarea unor tesuturi moi cu ajutorul lingurii Volkman sau cutitul Buss (polipi, carii
osoase).
Avulsia (smulgerea)= indepartarea unei portiuni de tesut sau organ prin tractiuni cu clestele, cu pensaex:
indepartarea unei portiuni de copita in pododermatite
Ablatia= indepartarea in totalitate a unui tesut sau organ.
Strivirea lineara= indepartarea unor tesuturi cu ajutorul ecrasorului Chaseignac sau cu pense de castrare
Trepanatia= realizarea unor orificii in os (trepanatia cavitatilor nazale in sinuzita)-cu trepanul, dalti, freze
Torsiunea (rasucirea)= rasucirea unui pedicul sau ligament pana la rupere-se prinde intre 2 pense
hemostatice dintre care una ramane fixa, cealalta se rasuceste.ex: castrarea la purcei-daca nu se pot pune
doua pense, se foloseste una singura => torsiunea se numeste nelimitata
Ligatura-pentru indepartarea unor formatiuni pediculate-se folosesc fire elastice care intrerup inervatia si circ.
sanguina => necroza uscata, urmata de detasarea organului.ex: coada la miei, tumori, coarnele la taurine
Cauterizarea-pentru indepartarea unor tesuturi (extirparea unor tumori, amputarea urechilor)
Hemostaza= oprirea scurgerii sangelui din vasele sectionate-spontana (naturala) - prin mijloace proprii ale
organismului, pentru oprirea hemoragiilor mici (capilare, arteriole, venule)
La nivelul leziunii intima vasului se rasfrange imediat spre interior => micsorarea lumenului cu jumatate din
diametru, in mod reflex se produce si contractura vasului care reduce si mai mult orificiul. Plachetele
sanguine intalnind suprafata rugoasa se sparg, punand in libertate trombokinaza care actioneaza asupra
protrombinei pe care o transforma in trombina (sub influenta ionilor de Ca). Trombina actioneaza asupra
fibrinogenului care se transforma in fibrina. Fibrina se constituie intr-o retea de filamente care cuprinde in
ochiurile ei elemente figurate => cheag (trombus). Filamentele de fibrina se fixeaza cu un capat pe vasul lezat
=> un trombus rosu de consistenta scazuta care incepe sa se stranga, filamentele de fibrina se scurteaza
eliminand apa, cheagul capata o consistenta ferma.-hemostaza medicamentoasa - folosirea unor
medicamente capabile sa completeze lantul factorilor implicati in coagulare (vit. K actioneaza prin intermediul
ficatului asura productiei de protrombina si fibrinogen => in disfunctii hepatice vit. K nu are efect, la fel si lipsa
Ca )Medicamente folosite:-vasoconstrictoare (adrenalina, substante astringente)-preparate pe baza de
trombokinaza-bureti de colagen (local)-venostat - din veninul de sarpe.
Folosirea mijloacelor capabile sa stimuleze coagulabilitatea se va face cu prudenta. Aprecierea dozelor si
modului de admin. se face observand animalul.
Cand hemoragia e mare, administrarea medicamentelor poate determina o crestere a coagulabilitatii
vasculare => embolii. Acest mecanism este ireversibil.
Mijloace chirurgicale:
-hemostaza preventiva = totalitatea mijloacelor folosite pentru a preveni hemoragiile (aplicarea garoului)
-hemostaza curativa - intraoperator
-provizorie - se realizeaza rapid, dureaza putin
-definitiva - inchiderea vasului respectiv pana la vindecare
Hemostaza provizorie:-garoul se aplica pe membrul sau organul respectiv in partea directiei de curgere a
sangelui. Garoul e un tub de cauciuc care se strange atat cat este necesar pentru a opri hemoragia - venele
au peretele mai subtire, sunt situate mai superficial decat arterele => pentru o hemoragie arteriala
strangerea garoului este mai puternica.-compresiunea digitala - pe capatul dinspre care se revarsa sangele
in plaga
Mentinerea indelungata a compresiei duce la mortificarea tesuturilor, cangrena umeda
-tamponamentul - aplicarea unor tampoane din comprese sterile - nu se sterge plaga ci se tamponeaza
-forcipresura - strivind capatul vasului cu o pensa hemostatica (Koher sau Pean). Lasarea pensei 24 de ore
=> hemostaza definitiva.
-pansamentul compresiv - se strange pansamentul atat de mult incat opreste scurgerea sangelui, maxim 48
de ore.
Hemostaza definitiva:
-torsiunea vasculara
-limitata (intre doua pense)
-nelimitata (cu o pensa - la interventii pe oase)
-ligatura vasculara - daca materialul de sutura se aplica direct pe vas = ligatura imediata - in practica se evita,
preferand trecerea firului prin tesuturile conjunctive din vecinatate = ligatura mediata. Daca exista mai multe
vase ce trebuie ligaturate se patrunde prin grosimea cordonului apoi se trage si prin partea cealalta = ligatura
transfixica. Pentru vasele de calibru mare se prinde marginea vasului cu o pensa => ligatura laterala.
-sutura vasculara - se poate realiza destul de rapid cu ajutorul unor ace (sutura incolacita) care se trec
perpendicular prin adventice si media vasului, evitand intima, cu un fir se incolaceste in opt.-cauterizarea-
electrocauterizarea = coagularea proteinelor, este mai buna decat cauterizarea-angiotripsia = vasul de sange
este strivit la mai multe niveluri (cu pensa de castrare)
-sutura hemostatica - la sutura obisnuita se va urmari cuprinderea vasului care sangereaza. Se face o sutura
deasa care cuprinde si terminatiile vaselor lezionate.
| MANOPERE CHIRURGICALE DE BAZA |
| Inapoi |
Acasa
