-Hemoragia
-Nevralgia traumatica = durere vie, continua sau intermitenta in teritoriul plagii sau la distanta. Se datoreaza
interceptarii unor terminatii nervoase de excitatiile mecanice din plaga
Durerea primara = lezarea unei terminatii nervoase senzitive.
Nevralgia secundara = interceptarea unei terminatii nervoase de catre tesutul cicatricial.
Se va incerca mai intai administrarea unor analgetice locale durabile, preparate antiinflamatoare, fizioterapia,
hidroterapia rece. Daca durerea nu dispare se va indeparta tesutul cicatricial.-Stupoarea locala = lipsa totala
de reactivitate a tesutului din plaga - aspect de carne fiarta, lipsa tonusului, absenta durerii.
- e un semn nefavorabil care indica o lipsa de reactivitate a tesuturilor fie datorita agentului traumatic, fie
datorita prabusirii reactivitatii organismului (colaps, soc, disfunctii grave). Se intervine prin tonice generale,
refacerea echilibrului hemodinamic, imbunatatirea circulatiei locale (vezicatori, vitamine, etc.)-Emfizemul
traumatic - patrunderea aerului in tesutul din interiorul plagii
- in plagi penetrante toracale sau abdominale, sau in plagi din leziuni cu mobilitate mare (regiunea
axilara, ingvinala)
= marire a volumului, crepitatie gazoasa, fenomenele inflamatorii lipsesc, starea generala nu e
influentata.
- se poate extrage cu seringa sau prin incizii scurte. Plagile penetrante vor fi inchise prin sutura-Edemul
traumatic - se produce imediat dupa accident. E determinat de actiunea directa a agentului traumatic, in cazul
interventiilor chirurgicale e determinat de manoperele necesare.
Chiar daca animalul e anesteziat tesuturile se resimt astfel incat postoperator se produc descarcari de
prostaglandine, serotonina si alte kinine biologic active. IL1-10 sunt responsabile de dezvoltarea reactiei post
agresive. Cu cat traumatismul e mai mare (manopere inutile), cu atat edemul traumatic e mai intens. Edemul
dispare dupa 3-4 zile, dar creeaza conditii dezvoltarii microbiene.-Embolia si tromboza venoasa post
traumatica - traumatismele vaselor din vecinatatea plagii determina modificari ale endoteliului => coagulari
ale sangelui de intensitate variabila, in stransa concordanta cu intensitatea traumatismului.
Coagularile pot fi marginale => scaderea lumenului vasului pana la obliterare. Coagularile se pot remite
spontan, dar coagulii se pot si fragmenta, se desprind => produc embolii antrenand infarctizari in diferite
organe, chiar metastaze daca sunt infectati.
-Nevralgia traumatica = durere vie, continua sau intermitenta in teritoriul plagii sau la distanta. Se datoreaza
interceptarii unor terminatii nervoase de excitatiile mecanice din plaga
Durerea primara = lezarea unei terminatii nervoase senzitive.
Nevralgia secundara = interceptarea unei terminatii nervoase de catre tesutul cicatricial.
Se va incerca mai intai administrarea unor analgetice locale durabile, preparate antiinflamatoare, fizioterapia,
hidroterapia rece. Daca durerea nu dispare se va indeparta tesutul cicatricial.-Stupoarea locala = lipsa totala
de reactivitate a tesutului din plaga - aspect de carne fiarta, lipsa tonusului, absenta durerii.
- e un semn nefavorabil care indica o lipsa de reactivitate a tesuturilor fie datorita agentului traumatic, fie
datorita prabusirii reactivitatii organismului (colaps, soc, disfunctii grave). Se intervine prin tonice generale,
refacerea echilibrului hemodinamic, imbunatatirea circulatiei locale (vezicatori, vitamine, etc.)-Emfizemul
traumatic - patrunderea aerului in tesutul din interiorul plagii
- in plagi penetrante toracale sau abdominale, sau in plagi din leziuni cu mobilitate mare (regiunea
axilara, ingvinala)
= marire a volumului, crepitatie gazoasa, fenomenele inflamatorii lipsesc, starea generala nu e
influentata.
- se poate extrage cu seringa sau prin incizii scurte. Plagile penetrante vor fi inchise prin sutura-Edemul
traumatic - se produce imediat dupa accident. E determinat de actiunea directa a agentului traumatic, in cazul
interventiilor chirurgicale e determinat de manoperele necesare.
Chiar daca animalul e anesteziat tesuturile se resimt astfel incat postoperator se produc descarcari de
prostaglandine, serotonina si alte kinine biologic active. IL1-10 sunt responsabile de dezvoltarea reactiei post
agresive. Cu cat traumatismul e mai mare (manopere inutile), cu atat edemul traumatic e mai intens. Edemul
dispare dupa 3-4 zile, dar creeaza conditii dezvoltarii microbiene.-Embolia si tromboza venoasa post
traumatica - traumatismele vaselor din vecinatatea plagii determina modificari ale endoteliului => coagulari
ale sangelui de intensitate variabila, in stransa concordanta cu intensitatea traumatismului.
Coagularile pot fi marginale => scaderea lumenului vasului pana la obliterare. Coagularile se pot remite
spontan, dar coagulii se pot si fragmenta, se desprind => produc embolii antrenand infarctizari in diferite
organe, chiar metastaze daca sunt infectati.
Complicatii aseptice generale
Cea mai severa si constanta este “boala postoperatorie” = o dereglare profunda a homeostaziei, cu
manifestari clinice variate in stransa corelatie cu intensitatea traumatismului si reactivitatea organismului
agresat. Nu exista traumatism chirurgical sau accidental care sa nu aiba raspuns din partea organismului.
Boala postoperatorie e considerata acum o entitate de sine statatoare, cu etiologie proprie, patogenitate
specifica, manifestari clinice caracteristice. Ea poate fi subclinica, grava (necesita interventii prompte pentru
tratament), mortala.Etiologie:-cauze favorizante si determinante.
Fiecare individ dezvolta propria boala postoperatorie, astfel incat manifestarile pot fi individualizate. La
aceeasi intensitate a traumatismului perturbarile sunt resimtite si manifestate in mod diferit.
Factori favorizanti:-factori preoperatori: specia (unele reactioneaza mai puternic), rasa (rasele perfectionate se
resimt mai mult), varsta, starea fiziologica, afectiuni cronice, intretinere proasta.-factori intraoperatori: metoda
de contentie, metoda de anestezie, substanta anestezica, profunzimea anesteziei, tehnica operatorie aleasa,
confortul termic, transpiratia, neglijentele, manopere nejustificate.-factori postoperatori: ingrijirile
postoperatorii, medicamente, modul de ingrijire, alimentatie, igiena, stres, zgomote, poluare.
Factori predispozanti: - legati de traumatismul operator, in functie de tehnica adoptata si indemanarea
chirurgului. Tesuturile se resping la fiecare manopera.
Boala postoperatorie - tulburari fiziopatologice importante care pot fi identificate prin examene de laborator.
-tulburari umorale: dezechilibre profunde ale componentelor sanguine (electroliti, macromolecule, enzime,
hormoni), dezechilibre circulatorii (scaderea brutala a presiunii osmotice => tulburari de hemodinamica)
-tulburari hemoleucocitare - determinate de hemoconcentratie (cresterea plachetelor sanguine, mobilizarea
resurselor pentru oprirea hemoragiei), tulburari in metabolismul macromoleculelor organice (glucide,
protide), hiperlipemie, hiperglucidemie, hiperazotemie, cresterea macromoleculelor proteice, dezechilibrul
hidroelectrolitic = scaderea electrolitilor, pierdere masiva de apa => hemoconcentratie, hipocloremie,
hipernatremie, hiperpotasemie. Aceste dereglari => disfunctii organice si endocrine. Dereglarile
echilibrului acido-bazic = cresterea nivelului corpilor cetonici in sange, scaderea rezervei alcaline, acidoza
metabolica care evolueaza spre moarte celulara.
Tulburari hemoleucocitare = hemoconcentratie, modificarea raportului dintre componentele sanguine, mai
ales in formula leucocitara, cu tendinta adaptarii la lupta impotriva infectiei.
Toate aceste dezechilibre se produc concomitent, fiecare modificandu-si intensiatea in timp.Manifestari
clinice: - sistematizate in sindroame => o serie de modificari care pot fi observate si inregistrate.
Semnele nervoase - in functie de individ acestea se pot manifesta sub forma de hiperexcitabilitate (agitatie,
neliniste, agresivitate). La alti indivizi acelasi traumatism poate determina efecte opuse (somnolenta,
imobilitate). La acestea se pot adauga manifestari legate de lezarea unor centrii sau terminatii nervoase
(pareze, pralizii).
Tulburari digestive: cea mai grava e hipotonia care poate sa mearga pana la ileus paralitic => acumulare de
gaze, distensia unor segmente digestive, manifestata prin colici, timpanisme.
Sindromul hemoleucocitar - slaba oxigenare a tesuturilor, cianoza, oboseala exagerata, puls slab,
imposibilitatea realizarii circulatiei periferice.
Tulburari urinarre: oligurie fie datorita deshidratarilor din timpul operatiei, consumul redus de lichide.
Tulburari respiratorii: edem pulmonar datorita tulb. circulatorii
Tulburari oculare: -datorita hipo sau hipertensiunii, traumatisme. Tratamentul bolii postoperatorii-cel mai
eficient e cel preventiv - anticiparea eventualelor perturbari eliminand cauzele.-printr-un tratament adecvat,
alegerea corespunzatoare a metodelor de contentie, anestezie si tehnica in concordanta cu capacitatea de
adaptare a organismului.
Se vor respecta masurile postoperatorii indicate pentru fiecare caz (hranire, combaterea infectiilor, analgetice,
sustinerea unor functii deficitare, chiar stimularea unor functii normale.
Sincopa-evolueaza in stransa legatura cu boala postoperatorie= pierderea temporara a cunostintei,
determinata de hipoxie.-de regula e determinata de stopul cardio-respirator. Hipoxia cerebrala determina
modificari ireversibile ale tesutului nervos daca dureaza mai mult de 5-6 min.
-cardiaca
-respiratorie
Cea mai severa si constanta este “boala postoperatorie” = o dereglare profunda a homeostaziei, cu
manifestari clinice variate in stransa corelatie cu intensitatea traumatismului si reactivitatea organismului
agresat. Nu exista traumatism chirurgical sau accidental care sa nu aiba raspuns din partea organismului.
Boala postoperatorie e considerata acum o entitate de sine statatoare, cu etiologie proprie, patogenitate
specifica, manifestari clinice caracteristice. Ea poate fi subclinica, grava (necesita interventii prompte pentru
tratament), mortala.Etiologie:-cauze favorizante si determinante.
Fiecare individ dezvolta propria boala postoperatorie, astfel incat manifestarile pot fi individualizate. La
aceeasi intensitate a traumatismului perturbarile sunt resimtite si manifestate in mod diferit.
Factori favorizanti:-factori preoperatori: specia (unele reactioneaza mai puternic), rasa (rasele perfectionate se
resimt mai mult), varsta, starea fiziologica, afectiuni cronice, intretinere proasta.-factori intraoperatori: metoda
de contentie, metoda de anestezie, substanta anestezica, profunzimea anesteziei, tehnica operatorie aleasa,
confortul termic, transpiratia, neglijentele, manopere nejustificate.-factori postoperatori: ingrijirile
postoperatorii, medicamente, modul de ingrijire, alimentatie, igiena, stres, zgomote, poluare.
Factori predispozanti: - legati de traumatismul operator, in functie de tehnica adoptata si indemanarea
chirurgului. Tesuturile se resping la fiecare manopera.
Boala postoperatorie - tulburari fiziopatologice importante care pot fi identificate prin examene de laborator.
-tulburari umorale: dezechilibre profunde ale componentelor sanguine (electroliti, macromolecule, enzime,
hormoni), dezechilibre circulatorii (scaderea brutala a presiunii osmotice => tulburari de hemodinamica)
-tulburari hemoleucocitare - determinate de hemoconcentratie (cresterea plachetelor sanguine, mobilizarea
resurselor pentru oprirea hemoragiei), tulburari in metabolismul macromoleculelor organice (glucide,
protide), hiperlipemie, hiperglucidemie, hiperazotemie, cresterea macromoleculelor proteice, dezechilibrul
hidroelectrolitic = scaderea electrolitilor, pierdere masiva de apa => hemoconcentratie, hipocloremie,
hipernatremie, hiperpotasemie. Aceste dereglari => disfunctii organice si endocrine. Dereglarile
echilibrului acido-bazic = cresterea nivelului corpilor cetonici in sange, scaderea rezervei alcaline, acidoza
metabolica care evolueaza spre moarte celulara.
Tulburari hemoleucocitare = hemoconcentratie, modificarea raportului dintre componentele sanguine, mai
ales in formula leucocitara, cu tendinta adaptarii la lupta impotriva infectiei.
Toate aceste dezechilibre se produc concomitent, fiecare modificandu-si intensiatea in timp.Manifestari
clinice: - sistematizate in sindroame => o serie de modificari care pot fi observate si inregistrate.
Semnele nervoase - in functie de individ acestea se pot manifesta sub forma de hiperexcitabilitate (agitatie,
neliniste, agresivitate). La alti indivizi acelasi traumatism poate determina efecte opuse (somnolenta,
imobilitate). La acestea se pot adauga manifestari legate de lezarea unor centrii sau terminatii nervoase
(pareze, pralizii).
Tulburari digestive: cea mai grava e hipotonia care poate sa mearga pana la ileus paralitic => acumulare de
gaze, distensia unor segmente digestive, manifestata prin colici, timpanisme.
Sindromul hemoleucocitar - slaba oxigenare a tesuturilor, cianoza, oboseala exagerata, puls slab,
imposibilitatea realizarii circulatiei periferice.
Tulburari urinarre: oligurie fie datorita deshidratarilor din timpul operatiei, consumul redus de lichide.
Tulburari respiratorii: edem pulmonar datorita tulb. circulatorii
Tulburari oculare: -datorita hipo sau hipertensiunii, traumatisme. Tratamentul bolii postoperatorii-cel mai
eficient e cel preventiv - anticiparea eventualelor perturbari eliminand cauzele.-printr-un tratament adecvat,
alegerea corespunzatoare a metodelor de contentie, anestezie si tehnica in concordanta cu capacitatea de
adaptare a organismului.
Se vor respecta masurile postoperatorii indicate pentru fiecare caz (hranire, combaterea infectiilor, analgetice,
sustinerea unor functii deficitare, chiar stimularea unor functii normale.
Sincopa-evolueaza in stransa legatura cu boala postoperatorie= pierderea temporara a cunostintei,
determinata de hipoxie.-de regula e determinata de stopul cardio-respirator. Hipoxia cerebrala determina
modificari ireversibile ale tesutului nervos daca dureaza mai mult de 5-6 min.
-cardiaca
-respiratorie
Complicatiile septice
Aerobe
*locale:
Supuratia plagii - se produce in mod obisnuit in momentul trecerii de la faza de preinmugurire spre
inmugurire cand conditiile locale devin favorabile dezvoltarii florei bacteriene.Apare in cazul unor plagi
neingrijite cu distrugeri tisulare intinse , contaminate.Puroiul e coroziv , se scurge aglutinand parul (chiar
depilatie ). Aspectul parului poate da indicii asupra florei microbiene.Un puroi de culoare galben-verzuie ,
cremos ,fara miros e un puroi de buna natura care ofera sanse de vindecare ; e determinat de
Corinibacterium si Streptococi .Stafilococii : S. aureus - poate fii deosebit de agresiv - toxine care determina
necroze intinseGermenii din genul Sferophorus necroforum produc necroze cu cantitati reduse de puroi ,
asociindu-se cu germenii aerobi intre care se stabileste o simbioza.Mirosul : anaerobi - miros de cangrena.
Erisipelul traumatic-produs de streptococ-aparitia unei placarde caracteristice in imediata apropiere a plagii.
Placarda are caracter invadant , e foarte dureroasa , prezinta un burelet marginal care depaseste cu 2-3 mm
nivelul plagii, cu fenomene inflamatorii intense dar foarte strict limitate.Streptococul e foarte sensibil la
antibiotice.Complicatiile locale se pot agrava prin aparitia unor focare purulente ( abces sau flegmon ).
*generale:Septicemia - patrunderea in circulatie si multiplicarea in sangePiemia - trecerea puroiului in sange
, localizarea la distanta producand abcese metastatice.Febra septica are caractere specifice infectiei care o
determina , spre deosebire de febra traumatica determinata de resorbtia produselor de dezintegrare proteica
din focar , dureaza 3-5 zile , se remite spontan.
Anaerobe
* locale:
Cangrena gazoasa - Clostridium , anaerobi , toxicogeni .Infectiile anaerobe se dezvolta in plagile profunde cu
anfractuozitati in regiunile cu mase musculare.Germenii anaerobi: Clostridium perfringeus , septicum,
aedematiens -sunt germeni toxicogeni , producand distrugeri tisulare intinse , de obicei moarte. Preventiv:
ser anticangrenos polivalent , antibiotice ; incizii largi , debridari de tesut , lavaje abundente ( apa oxigenata ).
* generale:
Tetanosul - in plagile intepate , prioada de incubatie 14 zile , manifestari clinice apar cand plaga s-a cicatrizat.
Germenul e toxicogen - contractari musculare intermitente , apoi continuu ; blocarea m. respiratori .
Tratament: antibiotice , sedative , miorelaxante.
Supuratia septica -cand nu se respecta conditiile de asepsie, tehnica chirurgicala, cai de acces
defectuoase, spatii in care se pot acumula secretii, hemostaza deficitara, rezistenta scazuta a organismului
la infectii.-se manifesta dupa 3-4 zile prin aparitia unei tumefactii mari a tesuturilor vecine plagii, reactie
febrila intensa si durabila, aparitia unei secretii purulente. Cantitatea si aspectul puroiului sunt indicii
pretioase asupra florei microbiene.
Stafilococul e cel mai des intalnit in plagile supurate. Rareori se intalnesc infectii simple. De cele mai multe
ori se izoleaza o flora polibacteriana.
O secretie purulenta de culoare alb-galbui, cremoasa, fara miros fetid, reprezinta un puroi de buna natura.
Daca e galben-verzui cu striuri de sange, fluid si urat mirositor este un puroi de rea natura care de regula
influenteaza mult starea generala a animalului.
Puroiul de rea natura e determinat de unii stafilococi.Puroi = flora bacteriana, detritusuri tisulare, secretii ale
plagii, corpi straini.Tratament: interventie chirurgicala de indepartare a secretiilor, jugularea infectiei
(antiseptice, chimioterapice cu spectru larg)
Plagile supurate se trateaza deschis. Cand se banuieste existenta microbului sau stafilococi agresivi se
foloseste apa oxigenata, tinctura de iod.
Se vor evita unguentele deoarece substanta activa se elibereaza greu, iar vaselina realizeaza o pelicula
favorabila dezvoltarii florei anaerobe. Se prefera solutii care patrund usor in toate anfractuozitatile plagii,
uneori se fac lavaje (cu ser fiziologic). Niciodata nu se va face lavaj cu apa simpla pentru ca are efecte
nefavorabile asupra tesuturilor din plaga.
Nu se vor folosi anestezice locale cu nucleu para-amino-benzoic doarece anuleaza efectul sulfamidelor,
stimuleaza multiplicarea bacteriana.Antibiotice cu spectru larg se administreaza sub forma de solutii sau
chiar in asociere cu pulberi sicative, inlocuite periodic.
Pentru vindecare aerarea plagii reprezinta un avantaj , stimuland procesul de granulatie (prin aplicarea unor
solutii de eter iodoformat 5-10% sau sprayuri care patrund usor impregnand tesuturile, unele realizand
pelicule protectoare.
Hemopansamentul sulfamidat: prin tapetarea cavitatii plagii cu o compresa sterila imbibata cu sulfatiazol
20% amestecat in parti egale cu sange de cal.
-adera la peretii plagii, desprinzandu-se la locul unde se acumuleaza secretii.
Aerobe
*locale:
Supuratia plagii - se produce in mod obisnuit in momentul trecerii de la faza de preinmugurire spre
inmugurire cand conditiile locale devin favorabile dezvoltarii florei bacteriene.Apare in cazul unor plagi
neingrijite cu distrugeri tisulare intinse , contaminate.Puroiul e coroziv , se scurge aglutinand parul (chiar
depilatie ). Aspectul parului poate da indicii asupra florei microbiene.Un puroi de culoare galben-verzuie ,
cremos ,fara miros e un puroi de buna natura care ofera sanse de vindecare ; e determinat de
Corinibacterium si Streptococi .Stafilococii : S. aureus - poate fii deosebit de agresiv - toxine care determina
necroze intinseGermenii din genul Sferophorus necroforum produc necroze cu cantitati reduse de puroi ,
asociindu-se cu germenii aerobi intre care se stabileste o simbioza.Mirosul : anaerobi - miros de cangrena.
Erisipelul traumatic-produs de streptococ-aparitia unei placarde caracteristice in imediata apropiere a plagii.
Placarda are caracter invadant , e foarte dureroasa , prezinta un burelet marginal care depaseste cu 2-3 mm
nivelul plagii, cu fenomene inflamatorii intense dar foarte strict limitate.Streptococul e foarte sensibil la
antibiotice.Complicatiile locale se pot agrava prin aparitia unor focare purulente ( abces sau flegmon ).
*generale:Septicemia - patrunderea in circulatie si multiplicarea in sangePiemia - trecerea puroiului in sange
, localizarea la distanta producand abcese metastatice.Febra septica are caractere specifice infectiei care o
determina , spre deosebire de febra traumatica determinata de resorbtia produselor de dezintegrare proteica
din focar , dureaza 3-5 zile , se remite spontan.
Anaerobe
* locale:
Cangrena gazoasa - Clostridium , anaerobi , toxicogeni .Infectiile anaerobe se dezvolta in plagile profunde cu
anfractuozitati in regiunile cu mase musculare.Germenii anaerobi: Clostridium perfringeus , septicum,
aedematiens -sunt germeni toxicogeni , producand distrugeri tisulare intinse , de obicei moarte. Preventiv:
ser anticangrenos polivalent , antibiotice ; incizii largi , debridari de tesut , lavaje abundente ( apa oxigenata ).
* generale:
Tetanosul - in plagile intepate , prioada de incubatie 14 zile , manifestari clinice apar cand plaga s-a cicatrizat.
Germenul e toxicogen - contractari musculare intermitente , apoi continuu ; blocarea m. respiratori .
Tratament: antibiotice , sedative , miorelaxante.
Supuratia septica -cand nu se respecta conditiile de asepsie, tehnica chirurgicala, cai de acces
defectuoase, spatii in care se pot acumula secretii, hemostaza deficitara, rezistenta scazuta a organismului
la infectii.-se manifesta dupa 3-4 zile prin aparitia unei tumefactii mari a tesuturilor vecine plagii, reactie
febrila intensa si durabila, aparitia unei secretii purulente. Cantitatea si aspectul puroiului sunt indicii
pretioase asupra florei microbiene.
Stafilococul e cel mai des intalnit in plagile supurate. Rareori se intalnesc infectii simple. De cele mai multe
ori se izoleaza o flora polibacteriana.
O secretie purulenta de culoare alb-galbui, cremoasa, fara miros fetid, reprezinta un puroi de buna natura.
Daca e galben-verzui cu striuri de sange, fluid si urat mirositor este un puroi de rea natura care de regula
influenteaza mult starea generala a animalului.
Puroiul de rea natura e determinat de unii stafilococi.Puroi = flora bacteriana, detritusuri tisulare, secretii ale
plagii, corpi straini.Tratament: interventie chirurgicala de indepartare a secretiilor, jugularea infectiei
(antiseptice, chimioterapice cu spectru larg)
Plagile supurate se trateaza deschis. Cand se banuieste existenta microbului sau stafilococi agresivi se
foloseste apa oxigenata, tinctura de iod.
Se vor evita unguentele deoarece substanta activa se elibereaza greu, iar vaselina realizeaza o pelicula
favorabila dezvoltarii florei anaerobe. Se prefera solutii care patrund usor in toate anfractuozitatile plagii,
uneori se fac lavaje (cu ser fiziologic). Niciodata nu se va face lavaj cu apa simpla pentru ca are efecte
nefavorabile asupra tesuturilor din plaga.
Nu se vor folosi anestezice locale cu nucleu para-amino-benzoic doarece anuleaza efectul sulfamidelor,
stimuleaza multiplicarea bacteriana.Antibiotice cu spectru larg se administreaza sub forma de solutii sau
chiar in asociere cu pulberi sicative, inlocuite periodic.
Pentru vindecare aerarea plagii reprezinta un avantaj , stimuland procesul de granulatie (prin aplicarea unor
solutii de eter iodoformat 5-10% sau sprayuri care patrund usor impregnand tesuturile, unele realizand
pelicule protectoare.
Hemopansamentul sulfamidat: prin tapetarea cavitatii plagii cu o compresa sterila imbibata cu sulfatiazol
20% amestecat in parti egale cu sange de cal.
-adera la peretii plagii, desprinzandu-se la locul unde se acumuleaza secretii.
| COMPLICATIILE PLAGILOR |
| Inapoi |
Acasa
Stopul cardio-respirator e determinat de excitatii puternice, dureri puternice, distensia brusca a viscerelor
abdominale, decomprensarea brusca a cavitatii toracice sau abdominale. Vasele de sange compresate
datorita unor tumori sau colectii in cavitati in urma decompresarii se colabeaza.-determinata si de tractiunea
pe mezouri, actiunea directa a unor medicamente asupra CN cardio-pneumo-enteric.
Tratamentul: pacientul se echilibreaza spontan, uneori pot apare tulburari ireversibile. Cu cat e observat si se
intervine mai repede, cu atat succesul e mai sigur.-deblocarea cailor respiratorii, asigurarea ventilatiei
pulmonare pentru oxigenarea creierului. Animalul se aseaza cu capul decliv, masaje cardiace, respiratie
artificiala, analeptice cardo-respiratorii (cofeina, pentetrazol)
Starea de soc-dezechilibre grave hemodinamice, de durata-consecinte mai severe decat sincopa. Chiar daca
pacientul e reanimat raman sechele.
Soc:
-hipovolemic - determinat de scaderea brusca a masei circ.
-hemoragic - pierdere mare de sange intr-un timp scurt
-obstetrical - dureri intense datorita compresiunii nervilor bazinului in timpul parturitiei
-anestezic - determinat de unele anestezice (cand nu se respecta concentratia) => hemoliza
-traumatic - determinat de actiunea brutala a agentilor traumatici, manopere chirurgicale brutale, accidente de
strada.
Din punct de vedere clinic si terapeutic nu sunt diferente esentiale intre diferite tipuri de soc. Tratament:
-preventiv, curativ
-inlaturarea cauzelor, redesteptarea si simularea functiilor generale ale organismului, analgetice care sa
anuleze excitatia, reechilibrare volemica, nutritiv-energetica, refacerea echilibrului acido-bazic, confort fizic si
psihic.
In sindromul general de adaptare postagresiva, sistemul neuro-hipofizo-suprarenal are un rol determinant =>
se va asigura echilibrare nervoasa. Hipofiza poate fi ajutata prin administrarea de ACTH Cotrosin forma
Depot (are remanenta mare)
Synachten
Corticosteroizi sintetici
Hemosuccinat de hidrocortizon (i.v. actioneaza imediat)
Fluocortolon
Prednison
Preparatele cortizonice se asociaza cu antibiotice datorita efectelor imunosupresoare, si cu analgetice
antireumatice.
abdominale, decomprensarea brusca a cavitatii toracice sau abdominale. Vasele de sange compresate
datorita unor tumori sau colectii in cavitati in urma decompresarii se colabeaza.-determinata si de tractiunea
pe mezouri, actiunea directa a unor medicamente asupra CN cardio-pneumo-enteric.
Tratamentul: pacientul se echilibreaza spontan, uneori pot apare tulburari ireversibile. Cu cat e observat si se
intervine mai repede, cu atat succesul e mai sigur.-deblocarea cailor respiratorii, asigurarea ventilatiei
pulmonare pentru oxigenarea creierului. Animalul se aseaza cu capul decliv, masaje cardiace, respiratie
artificiala, analeptice cardo-respiratorii (cofeina, pentetrazol)
Starea de soc-dezechilibre grave hemodinamice, de durata-consecinte mai severe decat sincopa. Chiar daca
pacientul e reanimat raman sechele.
Soc:
-hipovolemic - determinat de scaderea brusca a masei circ.
-hemoragic - pierdere mare de sange intr-un timp scurt
-obstetrical - dureri intense datorita compresiunii nervilor bazinului in timpul parturitiei
-anestezic - determinat de unele anestezice (cand nu se respecta concentratia) => hemoliza
-traumatic - determinat de actiunea brutala a agentilor traumatici, manopere chirurgicale brutale, accidente de
strada.
Din punct de vedere clinic si terapeutic nu sunt diferente esentiale intre diferite tipuri de soc. Tratament:
-preventiv, curativ
-inlaturarea cauzelor, redesteptarea si simularea functiilor generale ale organismului, analgetice care sa
anuleze excitatia, reechilibrare volemica, nutritiv-energetica, refacerea echilibrului acido-bazic, confort fizic si
psihic.
In sindromul general de adaptare postagresiva, sistemul neuro-hipofizo-suprarenal are un rol determinant =>
se va asigura echilibrare nervoasa. Hipofiza poate fi ajutata prin administrarea de ACTH Cotrosin forma
Depot (are remanenta mare)
Synachten
Corticosteroizi sintetici
Hemosuccinat de hidrocortizon (i.v. actioneaza imediat)
Fluocortolon
Prednison
Preparatele cortizonice se asociaza cu antibiotice datorita efectelor imunosupresoare, si cu analgetice
antireumatice.