Larve de tip:
*cisticerc - localizat in musculatura si seroase
*cenur - localizat in SNC si tesutul conjunctiv subcutan
*echinococ - localizat in diferite organe
  La botriocephalide:
*larva plerocercoida - la pesti

  Cisticercoza musculara
-larva monocistica, monocefalica
-la porc, bovine, ovine
porc: Cysticercus cellulosae - e forma larvara a Teniei solium care paraziteaza la om. T. solium e un cestod
de pana la 3 m, are caracteristicile familiei Teniidae, are scolex armat. Porcul care consuma fecalele de la
om se infesteaza. Din fiecare oncosfera => un cisticerc. Omul se infesteaza prin consumul carnii.
  Boala evolueaza subclinic fara semne evidente.
  Cisticercii au dimensiuni de 5-6 mm - in infestari masive se vad ca niste puncte albicioase la baza limbii pe
animalul in viata. La abator la sectionarea muschilor se observa vezicule - diagnostic de certitudine (deci
porcul se infesteaza cu forma larvara, omul cu forma adulta).
  La T. solium se poate produce autoinfestarea (circuitul biologic poate fi scurtat => cisticercoza musculara la
om sau se poate localiza in ochi, muschiul cardiac, SN, producand tulburari foarte grave.
  Cisticercii la porc traiesc 1-2 ani, la om pana la 15 ani.
Bovine: Cysticercus bovis (T. saginata) - scolex nearmat. Omul e purtator de T. saginata, eimina proglote care
sunt preluate la iarba de bovine.
  La sectionarea maseterilor apar ca niste bobite de orez, proglotele se elimina intre scaune, au miscari de
reptatie => neliniste, prurit anal
-nu exista riscul autoinfestarii la T. saginata.
  Cisticercoza bovina e mai frecventa decat cea porcina (datorita miscarilor de reptatie)
Ovine: cisticercoza musculara - Cysticercus ovis = forma larvara a T. ovis care paraziteaza la caine.

       
           Cisticercoza seroaselor

-cisticercul are dimensiuni mari
  Cysticercus tenuicolis = forma larvara localizata pe seroasa hepato-peritoneala la rumegatoare, forma
adulta este T. hydatigena localizata in intestin.
  Cainele e purtator, elimina proglote, rumegatoarele le iau de pe iarba (oaia mai frecvent).
  Cysticercus pisiformis - la iepure (si la cei salbatici)
  Cysticercus crassicola (tenuiformis) - la rozatoarele mici, se poate transmite si la om.

  Diagnostic: serologic - orientativ
  In zonele unde a fost diagnosticata cisticercoza e obligatoriu tratamentul, colaborare cu serviciile sanitare.

                  
Cenuroza

-provine de la coenurus care e forma larvara monochistica si policefalica (un singur chist care contine mai
multe capete de tenii).
  Coenurus cerebralis (la rumegatoare si cai) produce cenuroza cerebrala.
  Coenurus serialis - la iepure
  Cenuroza cerebrala la ovine se numeste  capiala, se instaleaza la tineretul bovin, ovin, caprin, mai rar la
cabaline si om. Vezi si operatia in cenuroza.
-determinata de forma larvara de tip cenur  a teniei Multiceps multiceps care paraziteaza la caine, lup si vulpe.
  Coenurus cerebralis este un chist de dimensiuni diferite in functie de varsta sa, culoare alba, membrana
foarte subtire, in el se vad foarte clar capetele viitoarelor tenii grupate cate 12-15, pot ajunge pana la mii de
capete intr-un cenur. La coenurus serialis capetele sunt grupate in serie.
  Ciclul biologic la Multiceps multiceps este diheteroxen. Gazda definitiva = carnivore, gazda intermediara =
ierbivore. Este in general o boala de pasune, infestarea se poate face si in adapost prin apa sau furaje.
  Multiceps paraziteaza la carnivore in intestinul subtire si se infesteaza consumand acesti cenuri astfel incat
ciclul biologic este urmatorul: cainele consuma creierul de ovina in care exista cenurul, se elibereaza
capetele de tenii (scolex). Scolexul se fixeaza in mucoasa intestinala, incepe sa creasca si formeaza apoi
proglotele.
   6 saptamani = perioada prepatenta = perioada de la consum la eliminarea primelor proglote
  Perioada de viata a teniei este 2 ani.
  Cainele elimina proglote cu oncosfere, sunt preluate de ierbivore, trec prin peretele intestinal, ajung in
circulatie, se dezvolta ca cenuri numai cei care au ajuns in SNC (in 14 zile).
  In perioada in care ebrionul hexacant este in circulatia sanguina se poate transmite si transplacentar.
  Evolutia dureaza cel putin 3 luni de zile, cenurul ajunge pana la dimensiunea unui ou de gaina.
  Daca in creier se localizeaza mai mult de 8-10 cenuri => evolutie supraacuta si acuta => meningoencefalita
mortala.
  In forma cronica simptomatologia e usor de recunoscut.
  Patogeneza bolii: in prima faza de migrare determina inflamatii acute cu edeme la periferia carora
determina necroze, in creier => meningoencefalita traumatica difuza. Daca sunt multi cenuri => moarte, daca
sunt 2-3 cenuri, dupa aproximativ 2 spatamani se trece la faza de liniste, vezicula incepe sa creasca =>
presiune asupra tesutului nervos - pana cand cenurul a devenit atat de mare incat determina fenomene de
encefalopatie. Osul se ramoleste in zona respectiva.
  Semne clinice: sindrom de meningoencefalita (hiperexcitatie, hiperestezie, febra, amauroza, pozitii
anormale ale capului, polipnee, cecitate, dromomanie), moarte in 10 zile.
-incepe cu o stare depresiva sau hiperexcitatie, deplasari anormale, dromomanie, crize epileptiforme, cad in
decubit lateral si pedalare, paralizie, in localizarea in maduva spinarii inapoia localizarii cenurului se produce
paralizie.
-intalnita si la vitei (moarte in 2 saptamani), la iezi (predomina orbirea).
  Diagnostic diferential cu listerioza (listerioza se manifesta la tineretul ovin, tot in sezonul de primavara,
produce tot meningoencefalita), rabie (in zonele silvatice), intoxicatii cu substante neurotrope (la pasune),
encefalite, carenta in Cu (determina orbire), toxoplasmoza, sarcosporidioza,  estroza (falsa capiala -
determinata de larvele unor insecte care se localizeaza in sinusurile nazale si pot ajunge in cutia craniana, in
estroza se observa jetajul insotit de stranut)
  Tratament: in stadiul 3 cand osul e ramolit - chirurgical da rezultate 80-90%. In prima faza se poate interveni
cu benzimidazol (Albendazol).

  Coenurus serialis - localizat in tesutul conjunctiv subcutan, dimensiuni 4-5 cm, scolecsii sunt dispusi liniar.
Gazda definitiva = caine, lup, vulpe; gazda intermediara = iepurele - in el se dezvolta cenurul. Se dezvolta in 3-
4 saptamani. In momentul in care iepurele a ingerat oncosferele, traverseaza peretele intestinal, ajung in
circulatie, se localizeaza in tesutul conjunctiv subcutan in zona toracica, abdominala.
  Diagnostic diferential cu: hematoame, abcese reci
-exceptional se intalneste si la om.

                  Echinococoza (hidatidoza)

  Boala e produsa de T. echinococcus, larva se numeste echinococ, e polichistica si policefalica. Este boala
cu importanta cea mai mare, frecventa cea mai mare a confiscatelor de organe (70-80% din ovinele si
bovinele taiate prezinta chist hidatic).

-slabire, productii de carne si lapte slabe. Gazda definitiva = carnivorele - sunt purtatoare de T. echinococcus
cu sute sau mii de exemplare fara sa manifeste semne clinice dar este purtator si eliminator de proglote
ovigere - se elimina si intre scaune, ceea ce face ca dispersarea sa fie foarte mare => risc foarte mare pentu
om. Odata ingerate oncosferele evolutia pana la chistul hidatic dureaza 1-2 ani, la om trec ani de zile pana se
depisteaza chistul hidatic in organism.
-e una din cele mai mici tenii: 2-3 mm, are 3-4 proglote, ultima e ovigera.
  Exista 2 specii:
1
. Echinococcus granulosus - e cea mai importanta. Gazdele intermediare sunt foarte numeroase: ierbivore,
omnivore, omul.
varietati:        E. granulosus granulosus - are ca gazda definitiva  cainele  si canidele salbatice, nu se
intalneste la vulpe, gazda intermediara = rumegatoare, porc, om,  nu se intalneste la cal.
          E. granulosus equinus - gazda definitiva = cainele, vulpea, gazda intermediara = ecvideele. E raspandit
in Europa in special, nu se intalneste la oaie si om.
  Perioada prepatenta este 50-60 de zile, perioada patenta (cat timp elimina proglote) este 2 ani.
  Oncosferele sunt foarte rezistente in mediul extern (ani de zile). Oncosferele sunt ingerate de ierbivore,
embrionul hexacant ajunge in circulatie, apoi in ficat, pulmon, rinichi, ovare, creier, chiar in periost.
  Chistul devine fertil dupa 1 an de zile. In functie de localizare chistul ajunge de 5 cm in 10 luni.
  Chistul hidatic prezinta 3 straturi:        -extern = tesut fibros ca reactie a gazdei fata de un corp stran
                                                  -pelicula elastica multilamelara care apartine parazitului
                                                  -membrana proliger = constituita din celule care genereaza embrionii
-contin lichid hidatic in care plutesc scolecsi (milioane), se constituie un “nisip hidatic”.
  La ovine cei mai multi chisti sunt in pulmon, la cal si bovine in ficat.
  Cei mai fertili chisti hidatici sunt la oi (au cei mai multi scolecsi). La bovine sunt foarte rari sau lipsesc
(chistul hidatic e steril)

2.
Echinococcus alveolaris (multilocularis)
-foarte grav la om, mai rar in Romania
-este mai frecvent in zonele reci (Rusia, Penisnsula Scandinava). Gazda definitiva este vulpea, secundar
cainele si pisica.
  Vulpea elimina proglotele ovigere, sunt preluate de micile rozatoare sau insectivorele, in ficatul carora se
dezvolta, cu tendinta de metastazare - prezinta compartimente in care se gasesc scolecsii.
  La om prognosticul e foarte grav, se numeste “ cancerul hepatic”.
  Patogenia: actiune toxica, mecanica prin compresiune. In timp dau complicatii bacteriene.
  Simptomatologia e stearsa (sindrom de insuficenta hepatica - dureri, ficat marit, cahexie).
  Anatomo-patologic: chisti hidatici pe organe.
  Diagnostic:
-la bovine - diagnostic alergic prin testul Cassoni (se administreaza intrademic 0.2 ml).
-supravegherea se realizeaza prin taierile de necesitate
-bovinele puternic afectate de echinococoza dau reactii false la tuberculinare
-RFC, ELISA
  Prevenire:
-cainele trebuie dehelmintizat
-organele infestate nu trebuie date cainilor
-in medicina umana se trateaza chirurgical sau se face tratament cu Albendazol care omoara scolecsii.       

  Fam. Mesocestoididae, genul Mesocestoides - larva se numeste Tetratirydium.
  Au ca gazda intermediara melci de uscat sau acarieni de pasune.
  Cainele este gazda definitiva, uneori poate fi si gazda definitiva si gazda intermediara (daca gazda
intermediara 1 = acarienii de pasune,  gazda intermediara 2 = pasari, rozatoare - in care se formeaza larva
infestanta) - in caine se dezvolta larva tetratirydium, daca s-au infestat pasari, rozatoare atunci se dezvolta
tenia adulta. Larva determina ascita.
  Diagnosticul e greu de pus, apare totdeauna la necropsie (afecteaza ficatul).

 
 Ligula intestinalis (Ord. Pseudophilidae)
-adultul paraziteaza la pasare
-forma larvara paraziteaza la pesti
-elimina oua, gazda intermediara 1 = crustacei, gazda intermediara 2 = pesti
-larve: coracidium, procercoida, plerocercoida (e larva infestanta)
Cestodoze produse de formele larvare
Google
Inapoi
Acasa
Previous page