= inflamatii ale mucoasei gastrice. Are cauze foarte diverse: datorita unor indigestii gastrice prelungite,
substante iritante in furaj, factori traumatici, unele substante chimice (raticide), paraziti (Gastrofilus la cal),
bacterii care se dezvolta in caz de hiposecretii da HCl (Campylobacter - factor principal al gastritelor
hiperplazice si al ulcerelor gastrice).
    Clinic:
-evolutia acuta - determinata de substante chimice iritante, factori traumatici, mai rar microbieni
-evolutia subacuta si cronica - sunt produse si de factori bacterieni.
    In functie de agresivitatea substantelor, lezional se poate produce doar o gastrita catarala, hemoragica
sau necrotica.
    In forma acuta durerea gastrica este intensa, refuz al hranei, sete, voma frecventa, uneori incoercibila =
intoleranta gastrica
-intalnita la catei cu parvoviroza
    Apare deshidratare cu alcaloza (prin voma se pierde Na sau Cl => in gastroenterite la catei se fac perfuzii
cu solutii de tip Rienger lactat sau acizi: acid aspartic (Aspatofort), acid glutamic, fie glicocol. Aminoacizii au
capacitate amfotera => risc minim.
    Gastrita cronica: e mult mai frecventa, apare la toate speciile, cauzele sunt variabile - determinate de factori
mecanici din furaj, chimici, parazitari. La cal cel mai frecvent e produsa de paraziti => ulceratii si cicatrizari
repetabile astfel ca mucoasa gastrica se fibrozeaza.
    La om, porc si caine cel mai frecvent se produce cu Campylobacter care determina o hiperplazie
conjunctiva a mucoasei si submucoasei.
    Cauze pot fi si dereglarile intestinale - duodenite, diskinezii, biliare, colecistite - se produce un reflux de
bila in stomac care e foarte iritant pentru mucoasa gastrica => gastrite cronice hiperacide. Gastritele cronice
prin Campylobacter sunt hipoacide datorita distrugerii glandelor fundice.
       Secretia exagerata de HCl duce la gastrite prin iritatia HCl.
    Clinic:
*gastrite hiperacide = apetit crescut, voma repetata si pe stomacul gol (la caine, pisica, - dimineata cand
aciditatea e crescuta). Vomele postprandiale de regula apar la 3-5 ore dupa tain. Sunt insotite de constipatii.
*gastrite hipoacide = apetit redus, tranzit intestinal accelerat, defecari frecvente uneori la cateva minute dupa
tain, abundente,  uneori complicate cu enterocolite cronice - fie colite de fermentatie, fie colite de putrefactie
(cand domina bacteriile proteolitice).
    Datorita tranzitului rapid aciditatea scade, chiar daca functioneaza normal secretia biliara si pancreatica se
secreta putin doar pana la alcalnizare => se accentueaza maldigestia, voma la 12-24 de ore, cu aspect
gleros, miros de acid lactic, alimente partial digerate.
    Fecalele voluminoase vor contine componente alimentare nedigerate. La cal - graunte intregi, fibre, la
caine fibra musculara sau grasime.
    Animalele au aspect subnutrit. La tineret este una din cauzele rahitismului rezistent la vit. D. Indivizii sunt
anemici.
    Diagnostic:         -examen clinic
                    -se confirma prin examen coproscopic, uneori se practica la carnasiere “pranzul” care contine
lipide, proteine - se verifica in fecale.
                    -controlul aciditatii gastrice prin sondaj
    Prognosticul este rezervat.
-pot apare complicatii cu anaerobi
-compensator trebuie redresata aciditatea gastrica. In gastritele hiperacide fie se tamponeaza cu solutii
alcaline, fie se blocheaza secretia exagerata de HCl (prin blocarea eliberarii ionilor de hidrogen).
Bicarbonatul este alcalinizantul cel mai eficient dar de scurta durata, este urmat la 2-3 ore de hiperaciditate.
    Al(OH)3, CaCO3 au actiune alcalinizanta mai lenta si mai lunga.
-in gastritele hipoacide se recomanda stimularea secretiei de HCl (prin eupeptice) sau compensarea (cu sol.
HCl: 10-15 ml HCl conc. + 1-1,5 litri apa la cal, la caine 1 ml HCl conc. + 30-50 ml apa - postprandial).
    Cel mai bun este HCl + pepsina = Acidopeps - comprimate.
    Este necesara si compensarea secretiei pancreatice cu Triferment.
    Cea mai importanta este colita instalata secundar  => dieta de lunga durata si o supraveghere
chimioterapica permanenta a florei bacteriene (ex. Saprosan).
Gastritele
Google
ABIS  online
BACTERIAL IDENTIFICATION
SOFTWARE