Fig. 1. Variola la porumbel, forma cutanata
 Frecvent sunt descrise ca difterovariola - pentru ca se pot produce eruptii variolice pe
mucoase si piele - prin structura morfologica diferita a mucoaselor si pielii la pasari => si leziuni
diferite: inflamatii de tip diftero-necrotic (ca in difterie) => leziuni de tip difteroid.

 O a 2-a forma diferita de cea de pe mucoase
(enantematoasa) este cea exantematoasa (cutanata
sau variolica propriu-zisa).

 Virusul a fost izolat si identificat de virusurile
variolice mamifere abia la inceputul secolului.
Si virusurile variolice aviare au capacitatea de a
determina in citoplasma celulelor incluzii specifice
(formate din corpusculi Borrel); incluziile se numesc
Bollinger.
 Virusul e diferentiat antigenic si ca patogenitate.
 Tipuri antigenice:
*virusul galinar - patogen pentru gaina si alte
galinacee, nu e patogen nici imunogen  pentru porumbel
*virusul columbar - patogen pentru porumbel, este imunogen si pentru galinacee
*virusul de curca - patogen  pentru galinacee, nepatogen dar imunogen pentru porumbel
*virusul canarian - patogen pentru canar si imunogen
*virusul de prepelita - patogen si imunogen pentru prepelita, nu e patogen pentru alte specii
-boala apare la galinacee, boala evolueaza enzootic, si strutul face boala
-palmipedele sunt refractare dar pot fi vectori.
 Surse de infectie: pasarile bolnave (membrane care se decrustizeaza si cad pe sol, virusul e
prezent si in sange in perioada de viremie. Vara se transmite prin insecte hematofage.
 Patogeneza: se inmulteste la poarta de intrare => un nodul, de aici ajunge in sange =>
viremie => generalizarea infectiei.
-nodulii nu prezinta stadiul de veziculo-pustula.
-se cornifica celulele in care se multiplica virusul,
iar exudatul prezent se elimina la suprafata nodulului,
rezulta cruste uscate si aderente de membrana
bazala. In straturile profunde ale pielii se infiltreaza
limfocite => o linie de demarcatie in jurul nodulului.
 Celulele degenerate se deshidrateaza, nodulul
se micsoreaza in volum si se vindeca (in forma
exantematoasa). Forma enantematoasa (difteroida):
se formeaza un nodul identic cu anteriorul , flora
bacteriena foarte bogata realizeaza o infectie
secundara a nodulului care capata un caracter
necrotic cu depunerea pe suprafata lui a unor membrane de tip difteroid (formate din tesut
necrotic cu o mica cantitate de fibrina, celule epiteliale cu incluzii Bollinger). Uneori variola
poate sa nu prezinte eruptie ci leziuni interne. Exista si o forma mixta.
 Clinic:
*forma cutanata: localizari pe pilelea capului, creasta, barbite, gat, picioare, uneori generalizat.
Apar noduli care lasa uneori ulcere sangerande. Uneori nodulii conflueaza - prin caderea lor
zona ramane mutilata.
 Evolutia nodulilor: 6-7 zile, poate dura pana la cateva luni
*forma difterica (pe mucoase): inflamatii cu localizare pe mucoasa cavitatii bucale, nazala,
sinusala. Debuteaza printr-o rino-conjunctivita prin prezenta ulterioara a unor focare galbui
care se necrozeaza, aspect murdar, usor grasos, depozite friabile, formeaza o masa aderenta
la tesutul subiacent.
 Raman ulcere sangerande, e vizibila membrana bazala.
 Localizari: buco-faringian, ocular, pericloacal
*forma mixta: leziuni pe mucoase si piele
 Diagnostic: pe baza datelor clinice, lezionale, uneori e suficienta amprenta, uneori colorata
simplu cu albastru de toluidina (incluzia e oxifila). Se poate confunda cu laringo-traheita
infectioasa, micoplasmoza, coriza contagioasa, boala de Newcastle.
 Prognosticul e favorabil in forma cutanata, rezervat pentru forma difterica.
 Combatere: tratament chirurgical - cu o pensa se ridica fie nodulul fie depozitul  => o zona
erodata care se badijoneaza cu iod glicerinat
-virusul este antrenat de secretii
 Alimentatia: furaje care sa nu duca la desprinderea depozitelor de pe mucoase.
 Profilaxie: evitarea contactelor cu pasari din efective unde a evoluat boala, distrugerea
cadavrelor, dezinfectia adaposturilor, carantina pentru pasarile din zonele contaminate (3-4
saptamani).
 Profilaxia specifica: vaccinare. La gaina exista 2 vaccinuri:
-cu virus galinar - tulpini atenuate => nu se administreaza decat pasarilor perfect sanatoase,
neparazitate, necarentate, prin metoda inteparii intradermic in zona pliului aripii - se formeaza
un nodul.
-cu virus columbar - care e patogen pentru galinacee; se deplumeaza piciorul, zona respectiva
se freaca cu un tampon imbibat cu vaccin. Se produce foliculita.
 Porumbeii se vaccineaza cu un vaccin cu virus de curca (prin deplumare).
Variolele aviare
Google
Fig. 2. Variola curcilor, forma cutanata