-sunt receptive taurinele de orice varsta
-se exprima de regula la animalele adulte (deoarece  e de regula cronica)
-in general rasele autohtone au o rezistenta mai mare decat cele importate
-varsta: animalele tinere sunt mai receptive
-sexul: femelele sunt crescute in numar mai mare decat masculii care se sacrifica => in statistici apare o
frecventa mai mare a bolii la femele chiar daca receptivitatea lor e aceeasi.
-starea biologica, conditiile de igiena = “boala mizeriei”, alimentatia necorespunzatoare, epuizarea, fatarile
repetate, lactatia prelungita, ereditate (sunt factori de risc)
Surse de infectie: animale bolnave cu semne clinice sau doar purtatoare si eliminatoare prin: fecale, jetaj,
lapte.
Alte surse: furaje si apa contaminate, asternut sau unele animale care coabiteaza (rozatoare).
Mod de infectie:        -direct - transplacentar, consumul de lapte
                  -indirect - prin aerosoli eliminati prin tuse, stranut, fecale si urina uscate, asternut, furaje.
Un animal transmite TBC numai daca e tuberculoza deschisa (leziuni deschise pulmonare - caverne,
cutanate - ulcere, in mucoasa intestinala, ficat). Nu transmite daca sunt leziuni inchise.
La taurine prin coabitare fecalele sunt principala sursa de infectie (40 milioane de bacili pe zi), pe locul doi
este jetajul.
Cai de infectie:        -respiratorii
          -digestive
          -pielea lezata (frecvent organele genitale)
          -calea galactofora
          -calea transplacentara (leziuni placentare)
Tuberculoza la taurine evolueaza sporadic sau enzootic si are caracter stationar. E o boala tipica de grajd.
Patogeneza:
-neelucidata complet datorita marii diversitati de actiune a microbului si sensibilitatea diferita a organismului.
In general perioada de incubatie este  de 3-4 saptamani.
1. tuberculoza primara (perioada de prima infectie) - bacilii au patruns in organism. La poarta de intrare de
regula ei sunt intampinati de granulocite cu rol fagocitar. Daca sunt in cantitate mica vor fi lezati. De regula nu
sunt distrusi ci se multiplica in fagocite. Sunt refagocitati de macrofage. Sub actiunea toxinelor, in timp,  
macrofagul se transforma in alta celula mai mare, cu nuclei dispusi periferic (Langhans). In jurul acestei
celule se produce o reactie inflamatorie proliferativa. Celulele Langhans si restul celulelor formeaza
granulomul sau nodulul tuberculos primar.
Nodulul de la poarta de intrare e desemnat ca afect primar.
-are 2 stadii:
a) include afectul primar de la poarta de intrare si ceea ce urmeaza imediat dupa acesta (complexul primar)
=> afectarea limfonodului zonal.
Complexul primar poate fi: complet (afect + celule gigante in limfonod), incomplet (nu se gaseste afectul doar
in limfonodul zonal),  complicat (pe cale limfatica microbul ajunge in mai multe limfonoduri).
Complexul primar poate evolua in mai multe feluri:
-se poate fibroza => se opreste difuzarea bacilului. In interiorul zonei fibrozate bacilii raman vii.
-necroza de cazeificare = un proces de transformare a procesului inflamator intr-un proces destructiv
(distrugere de celule, indurare, calcificare, incapsulare).
In nodulii fibrozati, cazeificati, bacilii persista in stare de latenta
b) stadiul de generalizare precoce
-raspandire in organism pe cale limfo-hematogena
-generalizarea e acuta - se exprima prin leziuni miliare

2. tuberculoza secundara (tuberculoza cronica a organelor izolate)
-diseminarea se face prin contiguitate sau pe cale canaliculara => procesul tuberculos evolueaza incet
(cronic)
-e urmarea unei infectii endogene
-la animalele adulte
Stadiul de diseminare (generalizare tardiva)
-leziuni cu tendinta slaba de calcificare, tendinta de ramolire.
Leziuni la taurine:
-leziunile complexului primar de regula sunt sub pleura, poate fi vazuta cu ochiul liber sau nu.
-leziunile tuberculozei generalizate cu focare mari (cu zone cazeificate sau cu distrugere de tesuturi), sau cu
focare mici.
-leziunile tuberculozei cronice: in pulmoni, intestin, seroase, pe oase
  -de tip proliferativ
  -de tip exudativ (cazeos)
-acino-nodulara
-lobulara
-lobara
Tuberculoza organelor genitale: mamita tuberculoasa, salpingita tuberculoasa, orhita tuberculoasa cronica,
leziuni ovariene in tuberculoza cronica.
Tuberculoza cronica a oaselor = osteomielita granulomatoasa
Tuberculoza cronica a seroaselor - perlata sau cazeoasa
Tuberculoza intestinala - noduli in limfonodulii din ileon.
Leziuni la suine:
-suinele se imbolnavesc cu toate cele 3 tipuri
-nu sunt diferente intre leziunile bacilului tuberculozei umane si bovine, dar sunt diferente fata de M. avis
-leziuni mai frecvente in limfonodulii aparatului respirator si digestiv (mezenterici)
-tuberculoza generalizata miliara cu evolutie acuta sau cronica, dar si tuberculoza cu focare mari.
-infectia cu bacili aviari produce leziuni fara necroze de cazeificare
Leziuni la cai:
-tuberculoza e rara, lipsesc procesele de cazeificare si calcificare
-procesul primar e incomplet, apar microleziuni in limfonodulii mezenterici
-focare miliare sau mari de tip sarcomatos
Leziuni la carnivore:
-procese de ramolisment purulent
-focare mari, cazeificarea e mai slaba
La pisica bacilul tuberculozei umane produce ulcere cutanate =>  exudat in care se gasesc bacili numerosi,
nu cedeaza la tratamente obisnuite
Tabloul clinic:
Semnele clinice fie lipsesc, fie sunt necaracteristice. La taurine se poate intalni: hipertermie, slabire,
obnubilatie, tulburari respiratorii, digestive, nervoase - daca apare in componente ale sistemului nervos
-mamite tuberculoase, megalia limfonodurilor superficiale, ingrosari zonale ale coastelor, spondilita
tuberculoasa.
La porc este asimptomatica, uneori cu hipertermie remitenta, slabire, respiratie dispneica.
La caine si pisica - o stare subfebrila prelungita, astenie, inapetenta, simptome de bronho-pneumonie sau
pleurita (80% din pleurite sunt de natura tuberculoasa).
Diagnosticul: este usor dar complicat        
          -pe baza datelor epidemiologice, clinice si lezionale, cu ocazia anchetelor in abatoare
Diagnosticul de confirmare:        -de teren (tuberculinare)
                                  -de laborator
                                  -de teren si laborator
In Romania exista doua procedee de tuberculinare, care este o operatiune obligatorie pentru bovinele din
tara.
Tuberculinarea simpla (testul unic) = administrarea intradermica in regiunea laterala cervicala a cantitatii de
0.1 ml extract proteic (tuberculina) (PPD - derivat proteic purificat). Se foloseste pentru taurine care nu au mai
fost tuberculinate, in zone unde nu s-a mai semnalat tuberculoza.
Testul comparativ simultan (TCS) = administarea PPD bovin si aviar
Toate animalele care reactioneaza la testul unic se retuberculineaza cu TCS. Reactia locala se citeste dupa
72 de ore, se interpreteaza dupa grosimea pliului pielii.
Pentru testul unic tuberculinarea se realizeaza intr-o zona tunsa nu rasa la 12 cm inaintea spetei si 12 cm de
linia superioara. Grosimea pliului pielii se citeste in milimetri. In functie de grosime, de prezenta unui edem
(moale sau dur), testul e apreciat ca pozitiv, dubios sau negativ.
TCS - se face pe aceeasi parte a gatului cu tuberculina aviara si bovina.
Se face diferenta pentru fiecare, apoi se face diferenta diferentelor. (masurarile trebuie facute de aceeasi
persoana).
Exista si un alt test: Bovigam - se apreciaza cantitatea de gama interferon care e elaborat de limfocitele
sensibilizate cu tuberculina aviara si bovina - se citeste densitatea optica.
Primul recontrol se face la 45 de zile, urmatorul la 60 de zile, restul la 90 de zile (pentru animale dubioase)
Diagnosticul de laborator:
-examene bacteriologice - bacterioscopie - colorare Ziehl Nielsen. Un singur bacil alcalo-acido-rezistent
determina un diagnostic pozitiv pentru ca leziunile sunt sarace in bacili, mai ales la bovine. De aceea se fac
insamantari = examenul bacteriologic propriu-zis. Bacilul e disgonic, dezvoltarea sa vizibila cu ochiul liber se
face dupa zeci de zile. Exista si procedee de crestere rapida: dezvoltare pe lama.
Daca se banuieste o mamita tuberculoasa se examineaza laptele. In el exista o flora foarte variata => trebuie
distrusa flora ne acido-alcalo-rezistenta (cu acid apoi cu o baza).
Testul histopatologic - din organe cu leziuni la necropsie se fac sectiuni seriate care se coloreaza fie pentru
observarea modificarilor, fie si pentru evidentierea bacililor. Daca e pozitiv are valoare de diagnostic, negativ
nu are valoare de diagnostic.
Dintre toate probele care nu au o sensibilitate mai mare de 80%, cea mai edificatoare este testul biologic.
Testul biologic
(bacilul tuberculozei umane fata de cel bovin se diferentiaza si prin patogenitatea fata de iepure)
-se face pe cobai. Se injecteaza supernatant din organe in care s-ar putea dezvolta leziuni sau exista leziuni.
Daca e tuberculoza cobaiul dezvolta leziuni tuberculoase care se pun usor in evidenta.
Fenomen Koch = reactie brutala la un animal la care se injecteaza un antigen identic cu antigenul pe care l-a
mai avut in trecut.
Prognosticul: e rezervat sau grav, niciodata nu e favorabil
Animalul se sacrifica, laptele nu se consuma
Combaterea:
-greu datorita costurilor
-in Romania se instituie carantina de gradul 3
-este boala de lista B
-masuri de distrugere a surselor de infectie, animalele pozitive se sacrifica obligatoriu.
-reactii:        -alergice (reactie specifica la tuberculina)
  -paraalergice (la animale infectate cu alti reprezentanti ai genului Mycobacterium)
  -pseudoalergice (determinate de alte cauze decat infectia cu Mycobacterii: gestatia avansata, cahexia,
carenta in vitamine)
-este o boala tratabila (streptomicina, tuberculostatice). La animale nu se justifica economic, iar bacilul
tuberculozei bovine e transmisibil la om si la animale de companie.
Combaterea consta in eliminarea animalelor bolnave sau purtatoare chiar daca nu e vizibila afectarea,
decontaminare
Profilaxia = masurile care se iau pentru ca animale sau colective de animale sa ramana libere de tuberculoza
Circulatia animalelor si vazarea: cu certificate care atesta ca sunt libere de tuberculoza. Nu e permis ca la
pasune sa apara cirezi din zone diferite
          -vaccinuri - pentru om exista BCG = suspensie de bacili ai tuberculozei bovine. Animalele trebuie sa fie
bine identificate (crotaliere). Vaccinarea se face numai daca nu exista tuberculoza in efectivul respectiv.
Tuberculoza la bovine
Google
ABIS  online
BACTERIAL IDENTIFICATION
SOFTWARE
Inapoi
Acasa
Previous page