Semnalata numai la suine-prima data in 1830 in SUA-’swine fever’, ciuma-boala de lista A, declarabila,
carantina de gradul 2-l-a inceput s-a crezut ca boala e produsa de o bacterie (Salmonella cholerae suis),
apoi s-a izolat un virus => e boala virotica.-virus ARN din familia Togaviridae, genul Pestivirus. S-a observat
ca trecerea pe iepure a determinat lapinizare = pierderea virulentei cu pastrarea antigenitatii.
 Determina pierderi de zeci de mii de tone de carne pe an.Vaccinul e platit de stat, proprietarul plateste
numai vaccinarea.
 Este un virus de dimensiuni mici, nu se cultiva decat in vivo (maduva osoasa sau sange), nu are efect
citopatic, nu se evidentiaza cu metode clasice. Se trimite la laborator sternul. Virusul s-a adaptat pe culturi
celulare.
 Virusul se distruge numai la pH mai mic de 1,5 sau mai mare de 13, liofilizat rezista ani de zile, la 37 de
grade 7 zile, putrefactia il distruge, in cadavre la 6-8 grade se mentine 2 luni, in carnea congelata 2-4 ani, in
carnea afumata si sarata 2-3 saptamani.
 Din punct de vedere antigenic e uniform.
 Exista tulpini         
-de mare patogenitate                                
-mai putin patogene
 Tulpina C - se foloseste ca vaccin viu.
 Tulpina Poprovski - e modificata prin lapinizare, e patogena pentru purcel, dar nu si pentru adult.        S-a
renuntat la imunizarea activa (in Romania se practica vaccinarea).
 Epidemiologie: boala a porcilor domestici si salbatici indiferent de rasa, varsta sau anotimp. Virusul
circula prin sange si se elimina prin secretii si excretii.
 Surse de infectie: porci bolnavi, trecuti prin boala - elimina virusul inca 30 de zile.
 Boala poate evolua si cronic. Se transmite si prin insecte hematofage. Boala foarte contagioasa, frecvent
evolueaza epizootic, in Romania vaccinarea e obligatorie (60-80% din porci sunt imunizati). Porcii bolnavi
se ard.
 Patogeneza: incubatia dureaza o saptamana, virusul ajunge prin circulatia limfatica in cea sanguina, are
tropism pentru limfocite si macrofage - in ele virusul se replica => degenerare hialina a endoteliului
vascular care in final duce la permeabilizarea peretelui => petesii, echimoze, sufuziuni. Degenerarea
celulelor epiteliale se produce si datorita unor tromboze => necroze si infarcte in unele organe.
 Leziunile hemoragice din celulele tesutului limfoid reprezinta un suport de multiplicare a florei bacteriene
din organele respective (mucoasa digestiva) => complicatii => moarte (de aceea in trecut se aprecia ca
boala e produsa de bacterii - salmonele, pasteurele, coci). Bacteriile determina tulburari ale hematopoezei
(sunt afectate inclusiv celulele STEM), scade fagocitoza care alaturi de debilitarea organismului duce la
scaderea capacitatii de aparare a organismului => moarte datorita leziunilor de tip hemoragic cauzate de
virus sau datorita florei bacteriene.
             Clinic: evolueaza supraacut, acut, subacut, cronic, atipic. Cea mai grava e forma supraacuta, moarte
in 24 de ore, apar tulburari generale grave (hipertermie, inapetenta, puls si respiratie accelerate, pareza
trenului posterior, congestie cutanata, uneori epistaxis).
 Forma obisnuita e cea acuta: foarte grava, se termina cu moarte in 4 -6 zile, hipertermie (42 de grade - de
obicei mai mica decat in rujet 42,5), somnolenta, adinamie, pe piele aparitia unor zone cu hemoragii
punctiforme la inceput (dermatita hemoragica de tip scarlatiniform), apoi confluente si chiar zone intinse
hemoragice (diferenta fata de rujet in care apare hiperemie) => la presiune cu degetul culoarea rosie nu
dispare in pesta !-rinita cu jetaj cataral sau mucos, epistaxis, conjunctivita, edem al pleoapelor, tulburari
nervoase (depresiune, obnobilatie, pareze, paralizii). Uneori apare: edem al furoului la mascul, avorturi,
tulburari digestive (diaree uneori sangvinolenta), hematurie sau hemoglobinurie, tenta subicterica.
 La sfarsitul bolii pielea e cianozata, mor 80% din animalele afectate, un numar relativ mic se pot vindeca
clinic dar raman purtatoare.
 Vaccinarea e obligatorie, vaccinul e subventionat.
 Forma subacuta: simptome asemanatoare - hipertermie moderata, tulburari digestive si repiratorii
(datorita infectiilor secundare), dermatita hemoragica e discreta.
 Dupa o saptamana apar complicatii secundare datorita unor Pasteurele, Necroforum. In forma pulmonara
=> rinita, jetaj, respiratie dispneica. In forma digestiva => constipatie sau diaree, leziuni pe mucoase
(bucala, nazala) => focare necrotice cauzate de infectiile secundare.
 O parte din animale mor, altele trec in forma cronica sau se vindeca clinic dar raman purtatoare.        
Forma cronica: apetit capricios, constipatie sau diaree, slabire, diaree varioloida, manifestari nervoase
discrete (mers nesigur) mai ales pe membrele posterioare.
 Forme atipice: excitatie, hipersensibilitate, moarte rapida.
 Forme inaparente clinic: mai ales la animalele supuse la imunizari nesustinute. Sunt mai frecvente la
mistret => mentinerea virusului in natura, in forme inaparente clinic.
 Exista si manifestari paraclinice: tulburari sanguine (leucopenie progresiva cu scaderea leucocitelor sub
4000/ml, eozinofilie)

Leziuni:
*forma supraacuta - diateza hemoragica, la deschiderea cadavrului se observa mai greu leziunile
hemoragice datorita evolutiei scurte, afectarea limfonodurilor.
*forma acuta - domina hemoragiile mici pe piele, mucoase, in diferite organe. Dermatita hemoragica de tip
scarlatiniform e leziunea cea mai importanta. La deschidere => hemoragii in tesuturile limfoide.
Limfonodulii pe sectiune sunt hemoragici, aspect marmorat. Limfadenita hemoragica e insotita si de
leziuni hemoragice in organul respectiv.-aspect mozaicat-daca e afectat ficatul sunt afectate si limfonodurile
portale-splenita hemoragica = infarcte rosii sau albe marginale-nefrita hemoragica pe fond degenerat =
hemoragii punctiforme care dau rinichiului aspectul de ou de curca (dupa decapsulare), hemoragii si in
medulara si bazinet-cistita hemoragica = cheaguri de sange in vezica, hematurie, uneori hemoglobinurie-
enterita hemoragica = hemoragii in diferite segmente ale intestinului, pot apare butoni pestosi (initial e o
hemoragie intr-o formatine limfoida din peretele intestinal apoi e invadat de flora din intestin => necroza
care se intinde si tesutul necrozat se dispune asemenea unor frunze de ceapa => o ridicatura care se
numeste buton pestos.-congestii sau hemoragii cerebrale - meningita hemoragica-leziuni de tip distrofic in
ficat si cord*forma subacuta: leziuni de tip fibrino-necrotic, leziunile hemoragice sunt mai putin evidente. In
complicatiile pulmonare apar zone de hepatizatie cenusie, pleura ingrosata, acoperita de memebrane de
fibrina. In complicatiile digestive => hiperemie, hemoragii pe mucoasa digestiva, gastrita difteroida,
amigdalita, glosita, faringita, enterocolita. Butonii pestosi sunt bine evidentiati-limfadenita, leziuni
degenerative, dermatita de tip varioloid.
*forma cronica: predomina leziunile pulmonare de tip fibrinos sau fibirno-necrotic
*forma atipica: leziuni greu detectabile.
 Diagnostic:-de prezumtie: clinic, leziuni, particularitati epidemiologice-de confirmare: (pesta e o boala
supravegheata la nivel national prin programul actiunilor strategice de prevenire si comabatere etc...)
         -boala de lista A, trebuie raportata organismelor internationale
         -imunofluoresccenta directa pe maduva sternala. Toate circumscriptiile sanitar-veterinare sunt
obligate sa recolteze periodic stern de la toti porcii sacrificati si toti mistretii vanati sau depistati morti.
Virusul se evidentiaza in prezenta anticorpilor specifici care sunt cuplati cu o substanta fluorescenta.        
Pentru porcii in viata se foloseste imunofluorescenta indirecta = evidentierea anticorpilor specifici cu
ajutorul unor tulpini de virus specifice.
 Virusul nu e citopatogen
         -testul ELISA - cu kituri speciale care evidentiaza prezenta anticorpilor, avand ca martor si anticorpi
monoclonali, se citesc rezultatele in functie de densitatea optica.-e un virus imunosupresiv => cercetarea
unui concentrat leucocitar in care se replica virusul-infectia experimentala pe purcei proveniti din mame
nevaccinate si crescuti ulterior in conditii in care sa nu intre in contact cu porcii obisnuiti.
 Combatere:-boala de lista A, declarabila, carantina de gradul 2-nu exista tratament => sacrificarea porcilor
bolnavi, se desemneaza abatoare care vor taia numai porci bolnavi, carnea se consuma numai tratata
termic, daca efectivul e mare => se tin in carantina si se sacrifica toate cazurile la care apare hipertermie,
carantina poate dura pana la 3 luni de la ultimul caz, control periodic in zona.
 Profilaxia:
-nespecifica = supraveghere epidemiologica pe animale care sa nu vina in contact cu animale din zone
unde exista boala, furaje care sa fi intrat in contact cu porcii mistreti.
-porcii tratati cu ser  se vindeca clinic dar raman purtatori => serumizarea se interzice prin lege
-se folosesc tulpini total atenuate, cea mai folosita este tulpina C (China) adaptata si pe culturi celulare dar
si pe iepuri (e tulpina lapinizata)
-vaccinul poate fi liofilizat sau nu, ce ramane dupa vaccinare se arde
-se pot folosi si vaccinuri inactivate care folosesc virusuri inactivate pe formol si absorbite pe Al(OH)3. Se
fac mai ales la animalele de reproductie, in Romania nu se folosesc.
 Vaccinarea se face de la 50-60 de zile, revaccinare dupa 30 de zile care coincide cu prima vaccinare
antirujetica. Apoi se fac revaccinari in functie de destinatia animalului => vaccinarea in timpul gestatiei sa
asigure o cantitate suficienta de anticorpi pentru progeni.
Pesta porcina
ABIS  online
BACTERIA IDENTIFICATION
SOFTWARE
Google