Burkholderia mallei - produce morva. Este una din cele mai grave zoonoze din crescatoriile de cai. A fost cea
mai importanta boala in trecut datorita si importantei mari a calului.
Saint - Cyr a reusit sa realizeze transmiterea morvei de la cal la magar, dupa cativa ani se demonstreaza si
transmiterea la om.
Morva este o boala infectioasa, contagioasa, intalnita la solipede. Are evolutie cronica: leziuni nodulare in
aparatul respirator (mucoasa nazala, pulmoni, limfocentri), localizata si cutanat. Se transmite inclusiv la
carnivore si om. Are diferite denumiri: malleus, morva, farcin. Este cunoscuta din antichitate - malleus
humidus. In 1891  doi cercetatori reusesc sa prepare maleina = un extract de bacili ai morvei, e un produs
revelator pentru hipersensibilitatea intarziata de tip IV. Morva este prezenta in multe tari din lume (Asia, Africa
in special). Si in Europa exista inca animale pozitive.
Etiologie:
B. mallei (fost Pseudomonas mallei) este o bacterie Gram negativa, bacilara, lungime 2-5 microni,
latime 0,5 microni, aeroba, imobila, nesporulata, necapsulata. Nu creste pe medii obisnuite => medii
glicerinate, medii lichide.
Rezistenta: este putin rezistenta in mediul extern, rezista mult in materiale patologice, la 80 de grade poate
rezista mai mult de 5 min., la 100 de grade nu se distruge spontan,  in mucusul nazal rezista 2 saptamani, in
adaposturile de cai in sezoanele reci si umede 30 de zile, in cadavre 15-20 de zile, in purin 15 zile.
Particularitati epidemiologice: sunt receptive calul, magarul, catarul. Magarul e chiar mai sensibil decat calul
(in adaposturile de cai ale armatei existau magari “santinela”) - incubatia este mai scurta. Se imbolnavesc si
carnivorele, camila. Omul este foarte sensibil - este o boala profesionala.        Surse de infectie:        
primare: animalul bolnav                                
secundare: furaje, apa, harnasament, jgheab.
Morva este o boala rara in Romania, poate evolua si enzootic.
Patogeneza: patrunde in organism prin leziuni pe piele sau mucoase, se multiplica la poarta de intrare => o
formatiune nodulara (morva primara) , difuzeaza pe cale limfatica sau sanguina => morva secundara
(metastatica). Apar leziuni de tip productiv. Microscopic se observa celule epitelioide cu un numar mic de
celule gigant, inconjurate de tesut fibros, inflamatie de tip seros care apoi devine productiva. In focarul primar:
macrofagele gigante sufera un proces = pulverizarea nucleilor (cariorexis), fragmentele nucleare persista (nu
apare si carioliza).   
Clinic: incubatie variabila (10-14 zile), dar si pana la cateva saptamani. In infectiile experimentale dureaza 3-4
zile. Evolueaza cronic, uneori si acut (la magar). Morva cronica este in unele cazuri continuarea uneia acute.
Are manifestari generale si locale. Morva acuta are manifestari putine: hipertermie, depresiune, inapetenta.
Morva cronica: stare relativ buna de intretinere, rezistenta mai mica la efort, mucoase anemice, pusee febrile,
edeme de staza uneori.
Manifestari locale:
- morva acuta - pe mucoasa nazala apar macule (pete rosii), inlocuite ulterior de formatiuni nodulare, apoi se
ramolesc => ulcere (ulcerarea se poate produce lent sau rapid), se pot observa necroze in placi, animalul
prezinta jetaj (uneori cu striuri de sange), prinderea limfonodurilor zonali (mandibulari) bilateral, pneumonie
lobara sau bronhopneumonie, uneori localizari cutanate (farcin) = leziuni cutanate de-a lungul unor vase
limfatice in grosimea dermului, apar formatiuni nodulare care apoi se ulcereaza, se acopera cu puroi care se
solidifica si creste in volum (in popor se numeste cartita). Dupa 30 de zile se cronicizeaza (sau animalul
moare).
- morva cronica - dureaza luni pana la ani de zile. Se manifesta prin jetaj, ulcere, glandaj (lezarea
limfonodurilor zonali). Apare un nodul initial, apoi ulcer, care in timp se cicatrizeaza, pe mucoasa nazala se
observa cicatrici cu aspect stelat (flori de gheata).
Este boala de lista B, carantina de gradul 2.
Localizarea pulmonara e inaparenta  - pneumonie latenta - intereseaza doar mici grupuri de alveole,
temperatura intermitenta, obnubilatie, jetaj.
Localizarea cutanata - edeme declive, noduli de-a lungul vaselor limfatice => ulcere, inflamatia limfonodurilor
regionali, chisti morvosi (denivelari cu continut lichid, dimensiuni mari), colectii purulente in sinusuri si
pungile guturale, osteite - denivelari pe coaste.
Limfonodulul este mare in volum, imobil, nedureros. In gurma se produce aceeasi leziune limfatica dar
limfonodul este mobil, iar zona este foarte sensibila. Leziunile sunt variabile in functie de varsta acestora si
tipul inflamatiei.
In localizari pulmonare => leziuni de alveolita, celulele epiteliului alveolar au nuclei in cariorexa - noduli
galben-cenusii diseminati, foarte duri la palpatie (asemanatori cu alicele).
Prognosicul e foarte grav. Animalele se sacrifica si se distrug prin ardere.
Diagnostic:
- este una din bolile grave care impun controale pentru animalele experimentale, animalele care intra sau ies
din tara.
* examen serologic: RFC
* maleinare         
- pentru caii pe care se prepara diferite seruri                
- intradermo-palpebral: 0,1 ml maleina, se executa la un ochi, se citeste la 24 de ore, se apreciaza leziunea
locala comparativ cu ochiul congener (poate apare tumefactie, uneori epifora abundenta). In functie de
dimensiunile tumefactiei, leziunile limfatice si epifora se apreciaza reactia pozitiva, negativa, slab pozitiva sau
dubioasa.                
-subcutan: este mai valoroasa decat cealalta pentru ca determina si raspunsul general al animalului fata de
prezenta antigenului morvos din maleina. Se face doar seara, dupa ce se masoara si numai daca
temperatura medie este sub limita speciei si varstei => atunci se injecteaza maleina. Citirea se face dupa
aprox. 8 ore = aprecierea curbei termice prin termometrie din 2 in 2 ore, aprecierea leziunilor locale.
In regiunea gatului se apreciaza edemul, reactia generala (tuse, stranut, limfangita morvoasa). Este cea mai
valoroasa metoda de diagnostic, nu se mai practica. Se practica RFC.
-examen bacterioscopic, bacteriologic (din puroi), coloniile au aspect de miere.-examen biologic pe cobai -
se injecteaza la mascul => orhivaginalita grava.
Combatere si profilaxie: sacrificarea animalelor depistate ca morvoase, controlul tuturor cailor de contact cu
cei bolnavi.        Examenul serologic e bine sa se faca la interval de 4 saptamani.
Profilaxia = carantina animalelor importate sau cele care se intorc in tara, examinare prin RFC.
Boala se intalneste si la feline.
Morva la animale nu se trateaza, chiar daca bacilul este sensibil la unele chimioterapice (sulfamide), la om
se trateaza. Folosirea prelungita a sulfamidelor duce la nefroze grave, blocari renale, uremie care poate
cauza moartea.
Genul Burkholderia
Google
Inapoi
Acasa
Previous page