Boala infectioasa produsa de bacterii din genul Listeria, Listeria monocitogenes. Se exprima clinic fie ca o
entitate septicemica, fie prin encefalita, fie prin avorturi.

Anatomo-patologic: focare nodulare in diferite tesuturi si organe (ficat, splina, SNC). La unele specii se
exprima prin cresterea monocitelor.-apare si la om-in Romania e semnalata la mai multe specii de
mamifere, pasari si pesti.La animalele de interes economic a fost descrisa in 1932, la oaie in Noua
Zeelanda in 1937, la taurine in 1934 in SUA-afecteaza SNC, se termina prin moarte-avort inclusiv la om-la
animalele hranite cu silozuri are frecventa mai mare (se numeste boala de siloz) - rozatoarele care patrund in
furajul insilozat.
Se deosebeste de bacilul rujetului prin faptul ca e mobila.

Etiologie:
Listeria monocitogenes are o structura antigenica heterogena, exista cel putin 4 tipuri antigenice
distincte (I, II, III, IV (IVa, IVb)). Produce o exotoxina (hemolizina) - evidentierea ei are valoare de diagnostic.
Determina cresterea monocitelor in sange, organele hematoformatoare sau de depozit.
Sunt receptive mai ales oile, porcii, taurinele, caii, cainii, pasarile (gaina, rata, curca, porumbei), rozatoare
(iepuri, cobai), pesti (pastrav), moluste.

Surse de infectie:         
-primare - animale bolnave sau trecute prin boala, mai ales cele care au avortat - invelitorile sunt bogate in
germeni. Boala apare si dispare brusc, pentru a reapare anul urmator la repetarea factorilor de risc.
-secundare - microbul rezista in sol, inclusiv in apa sarata, in apele dulci - pestii, broastele sunt purtatoare si
eliminatoare de germeni, lipsa furajelor bogate in glucide e un factor de risc (administrarea glucozei
determina ameliorarea semnelor de boala) la care se adauga gestatia care determina cresterea corpilor
cetonici.        Boala apare sub forma de cazuri sporadice, rar enzootice. Intr-un areal boala se mentine mai
multi ani indiferent de masurile care se iau; e mentinuta in sol mai ales de rozatoare.
Listeria e o bacterie cu rezistenta slaba chiar si in culturi.
Un mod de transmitere sunt si larvele unor paraziti (Oestrus) care ajung in sinusuri pana chiar in sistemul
nervos.

Clinic exista 3 forme in functie de specia receptiva:
1. tipul encefalo-meningial = cel mai grav, e insotit si de avort, frecvent la rumegatoare, porc si om. Este o
zoonoza grava, mai ales la femeile gravide (avort), frecvent determina exitus.
2. tipul necrotic cu mononucleoza = tulburari inclusiv in tesuturile dotate cu celule STEM, monocite
3. tipul septicemic = septicemie, apoi la locul de localizare a listeriilor se produc necroze.
Infectia se produce pe multe cai, de regula prin ingesta dar si prin mucoase lezate. La rumegatoare-la miei in
primele 10 zile de viata determina sindrom de febra, tulburari digestive, moarte in 24-48 de ore,  apare
frecvent si la adulti, produce si avort - uneori la un numar mare de femele gestante (se pot pierde 50% din
produsi)

-tipul encefalo-meningeal = febra, tulburari nervoase, pozitii anormale ale capului si gatului, decubit prelungit,
rinoree (scurgeri mucoase, muco-purulente), cheratita, conjunctivita, pedalari, miscari necoordonate in
decubit, dupa o saptamana intra in coma, moarte. Animalul nu poate face prehensiunea nici masticatia.

-tipul avortigen - in a 2-a parte a gestatiei, femela nu se resimte dupa avort, sunt putine semne prodromale,
vindecarea formei meningo-encefalice e foarte rara, cu atat mai putin forma avortigena-la porc pierderile sut
mai mici La pasari-somnolenta, inapetenta, diaree, slabire, moarte dupa 1-2 saptamani

Leziuni: noduli de tip necrotic, conjunctivita, cheratita, rinita catarala sau cataral-mucoasa, hemoragii in bulb,
necroze miliare frecvent in ficat. Microscopic: infiltratii perivasculare cu monocite (monocitoza e determinata
de o componenta proteica din peretele celular al bacteriei), focare necrotice microscopice in bulb si istm,
infiltratii cu limfocite si polinucleare in meninge si encefal.

Diagnostic:       
-de prezumtie                        
-de confirmare - examene de laborator - izolare si identificare in cazul avorturilor. Nu totdeauna tesuturile sunt
suficient de bogate in bacterii (s-a evidentiat ca se multiplica si la temperatura frigiderului => se recomanda
ca proba sa nu se distruga daca examenul e negativ ci sa se reexamineze dupa 2 zile).
Uneori sunt necesare investigatii privind capacitatea patogena a bacteriei - infectia experimentala nu e
urmata de aparitia manifestarilor clinice (nu se reproduce experimental boala).
Testul Anton - tulpinile care produc prin instilare in sacul conjunctival la cobai o conjunctivita sunt patogene.
Listerioza se poate confunda cu boli ca: turbarea, boala Awjeszky, cenuroza.

Tratament:  antiinfectios + substante energetice din categoria glucidelor (furaje melasate) sau glucoza i.v.,
tetracicline, etc.

Profilaxie: -nespecifica - eliminarea oilor care au avortat sau care s-au remis precoce, renuntarea la furajul
conservat, deratizari,  imunoprofilaxia cu tulpini neagresive, vaccinuri de regula vii din tulpini care s-au
transformat din S in R iar la animale determina aparitia de anticorpi.
Listerioza
ABIS  online
BACTERIAL IDENTIFICATION
SOFTWARE
Google
Previous page
Inapoi
Acasa